1. [MDA2] ștubeu sn [At: H IV, 85 / V: (reg) știu~, uștiu~ / Pl: ~eie / E: ns cf știubei1] 1-2 (Mun) Știubei1 (3, 7). 3 (Reg) Groapă adâncă. 4 (Reg; pex) Râpă.
2. [MDA2] știubeu sn vz ștubeu
3. [MDA2] uștiubeu sn vz ștubeu
4. [DAR] ștubeu, ștubeie, s.n. (reg.) 1. stup primitiv, făcut dintr-un copac scorburos sau scobit. 2. fântână cu izvorul la mică adâncime, care are ca ghizd un trunchi de copac scorburos sau scobit. 3. groapă adâncă; râpă, văgăună.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL