Definiție și ce înseamnă strungaș

1. [MDA2] strungaș, ~ă [At: ALR I/I h 31/347 / Pl: ~i, ~e / E: strungă1 + -aș] 1 sm (Trs) Cioban care mână oile la strungă1 pentru a fi mulse. 2 sm (Pex) Persoană care îndeplinește diverse munci la stână Si: (pop) strungar2 (2), (reg) strungaci (2) Vz mânător, mânzar1, mânzărar, mânzător. 3 a (Reg; d. oameni) Cu strungăreață Si: (reg) strungaci (3), strungar2 (3), strungariț, strungăreț (2).

2. [DAR] strungaș, -ă, s.m., adj. (reg.) 1. (s.m.) cioban care mână oile la strungă, pentru a fi mulse; strungar, strungaci, mânător, mânzar, mânzărar. 2. (adj.; reg.; despre oameni) cu strungăreață, strungaci, strungar, strungariț, strungăreț.

3. [DRAM 2021] strungáș, strungași, s.m. 1. Ajutor de păcurar: „Fiecare stână mai are câte un strungaș, de regulă un copil, care are datoria să mâie oile pe strungă, la muls” (Precup, 1926: 9); în plus, „ajută baciul în stână sau, alături de păcurar, păzește sterpele. El este ucenicul stânei” (Georgeoni, 1935: 78). ■ „Strungașii sunt copii recrutați la începutul anului pastoral, din sat, de acasă sau din satele submontane. Angajamentul se face pentru întreaga vară sau pentru un răstimp posibil, ținându-se seama de obligațiile lor școlare. Statutul lor este semiprofesional: sunt angajați după nevoi imediate de către gazda de munte. Se poate întâmpla ca strungașul să continue, devenind prin vârstă și pricepere păcurar” (Latiș, 1993: 51). 2. Persoană cu dinți rari. – Din strungă „deschizătură, portiță” + suf. -aș (MDA).

4. [DRAM 2015] strungaș, strungași, s.n. – 1. Ajutor de păcurar: „Fiecare stână mai are câte un strungaș, de regulă un copil, care are datoria să mâie oile pe strungă, la muls” (Precup, 1926: 9). În plus, „ajută baciul în stână sau, alături de păcurar, păzește sterpele. El este ucenicul stânei” (Georgeoni, 1935: 78). „Strungașii sunt copii recrutați la începutul anului pastoral, din sat, de acasă sau din satele submontane. Angajamentul se face pentru întreaga vară sau pentru un răstimp posibil, ținându-se seama de obligațiile lor școlare. Statutul lor este semiprofesional: sunt angajați după nevoi imediate de către gazda de munte. Se poate întâmpla ca strungașul să continue, devenind prin vârstă și pricepere păcurar” (Latiș, 1993: 51). 2. Persoană cu dinți rari (ALRRM, 1969: 80). – Din strungă „deschizătură, portiță” + suf. -aș (MDA).

5. [DRAM] strungaș, -i, s.n. – 1. Ajutor de păcurar: „Fiecare stână mai are câte un strungaș, de regulă un copil, care are datoria să mâie oile pe strungă, la muls” (Precup 1926: 9). În plus, „ajută baciul în stână sau, alături de păcurar, păzește sterpele. El este ucenicul stânei” (Georgeoni 1935: 78). 2. Persoană cu dinți rari (ALR 1969: 80). – Din strungă „deschizătură, portiță” + -aș.

Sursă: DEX online sub licență GNU GPL

Alte articole interesante...

[MDA2] sterpetar sm [At: H XII, 227 / Pl: ~i / E: sterpet + -ar] […]
1. [DEX '09] STREPEZI, strepezesc, vb. IV. Refl. și tranz. A (se) produce o senzație […]
1. [DEX '09] STERPEZI vb. IV v. strepezi. 2. [DEX '09] STREPEZI, strepezesc, vb. IV. […]
1. [DEX '09] STERPEZIT, -Ă adj. v. strepezit. 2. [MDA2] sterpezit, ~ă a vz strepezit […]
1. [MDA2] sterpi v vz stârpi 2. [DEX '09] STÂRPI, stârpesc, vb. IV. 1. Tranz. […]
1. [MDA2] sterpăciune sf [At: BUDAI-DELEANU, LEX. / V: stârpici~, (îvr) stărpici~, (reg) stărpăciune[1], stăr~, […]
1. [MDA2] sterpie sf [At: PSALT. 62 / V: stâr~ / E: sterp + -ie] […]
1. [MDA2] sterpitate sf [At: BREZOIANU, R. 56 / Pl: ? / E: sterp + […]
Copyright 2026 © Explicativ.ro