1. [DEX '09] STRUGURAȘ, strugurași, s. m. 1. Strugurel (1). 2. (Bot.; reg.; la pl.) Coacăze. 3. (Bot.; reg.) Rușuliță. – Strugure + suf. -aș.
2. [MDA2] struguraș sm [At: BUDAI-DELEANU, LEX. / Pl: ~i / E: strugure + -aș] 1-2 (Șhp) Strugure mic Si: strugurel (1-2), (reg) strugușor (1-2). 3 (Reg) Rușuliță. 4 (Prc) Boabă mică dintr-un ciorchine Si: (îvr) poamă, (înv) ouă. 5 (Mol) Ciorchine (de fructe sau de flori) mic. 6 (Trs) Stafidă (1). 7 (Reg; Trs; de obicei lpl) Coacăză (4). 8 (Bot; reg; lpl; șîs ~i roșii) Coacăz (1).
3. [DLRLC] STRUGURAȘ, strugurași, s. m. 1. Strugurel (1). Binele de la mamă Ca un struguraș de poamă. SEVASTOS, C. 228. Tăia negri strugurași. TEODORESCU, P. P. 618. Nici o poamă nu-i dulcie Ca strugurașul din vie. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 169. ◊ Fig. Au apucat pe un drumeag străjuit de salcîmi rotați, încărcați de strugurași trandafirii. SADOVEANU, M. C. 80. 2. (Bot., regional) Rușuliță. ♦ (Numai la pl.) Coacăze.
4. [Scriban] struguráș m. și strugurél m., pl. eĭ. Strugure mic (de ex., de coacăze).
5. [DOOM 3] struguraș s. m., pl. strugurași
6. [DOOM 2] struguraș s. m., pl. strugurași
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL