1. [DEX '09] ȘTRECUI, ștrecuiesc, vb. IV. Tranz. (în industria tăbăcăriei) A scoate carnea, grăsimile și o parte din țesutul conjunctiv de pe pielea crudă, în vederea operațiilor de prelucrare a pielii. – Din germ. strecken.
2. [DEX '09] ȘTRECUIRE, ștrecuiri, s. f. Acțiunea de a ștrecui și rezultatul ei; ștrecuit. – V. ștrecui.
3. [MDA2] ștrecui vt [At: DM / Pzi: ~esc / E: ger strecken] (Tăb; c. i. piei) A curăța de resturile de carne, de grăsime.
4. [MDA2] ștrecuire sf [At: DP / Pl: ~ri / E: ștrecui] (Tăb) Curățare a pieilor de resturile de carne, de grăsime Si: ștrecuit.
5. [DEX '98] ȘTRECUI, ștrecuiesc, vb. IV. Tranz. (În industria tăbăcăriei) A scoate carnea, grăsimile și o parte din țesutul conjunctiv de pe pielea crudă în vederea operațiilor de prelucrare a pielii. – Din germ. strecken.
6. [DEX '98] ȘTRECUIRE, ștrecuiri, s. f. Acțiunea de a ștrecui și rezultatul ei; ștrecuit. – ștrecui.
7. [DOOM 3] ștrecui (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. ștrecuiesc, 3 sg. ștrecuiește, imperf. 1 ștrecuiam; conj. prez. 1 sg. să ștrecuiesc, 3 să ștrecuiască
8. [DOOM 3] ștrecuire s. f., g.-d. art. ștrecuirii; pl. ștrecuiri
9. [DOOM 2] ștrecui (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. ștrecuiesc, imperf. 3 sg. ștrecuia; conj. prez. 3 să ștrecuiască
10. [DOOM 2] ștrecuire s. f., g.-d. art. ștrecuirii; pl. ștrecuiri
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL