Definiție și ce înseamnă strântor

1. [MDA2] strântor sn [At: ALR II, 6 784/349 / Pl: ~i / E: ns cf strânge] (Reg) Lemn care fixează piatra zăcătoare la masa pietrelor de la moară Si: crivac1 (3).

2. [DAR] strântor, strântori, s.m. (reg.) lemn care fixează piatra zăcătoare la masa pietrelor de moară; crivac.

Sursă: DEX online sub licență GNU GPL

Alte articole interesante...

1. [DEX '09] ZDRUNCINA, zdruncin, vb. I. Tranz. 1. A scutura puternic, a zgâlțâi, a […]
[Scriban] zdruncinós, -oásă adj. Cant. (strîncenos). Vătămător. Sursă: DEX online sub licență GNU GPL
1. [DEX '09] ZDRUNCINA, zdruncin, vb. I. Tranz. 1. A scutura puternic, a zgâlțâi, a […]
1. [MDA2] strângui [At: HERA, L. B. 92 / Pl: ~esc / E: strânge + […]
1. [MDA2] strânguitor, ~oare a [At: SLAVICI, N. II, / Pl: ~i, ~oare / E: […]
1. [MDA2] strângătură sf [At: EPISCUPESCU, PRACTICA, 80/20 / Pl: ~ri / E: strânge + […]
1. [MDA2] strângău a [At: ALR SN V h 1 260/310 / Pl: ~ăi / […]
1. [MDA2] strânsoaică sf [At: ȘEZ. V, 146 / Pl: ~ice / E: strâns1 + […]
Copyright 2026 © Explicativ.ro