1. [DEX '09] STRĂLUMINA, străluminez, vb. I. Intranz. și tranz. (Rar) A lumina puternic. – Pref. stră- + lumina.
2. [MDA2] strălumina [At: DOSOFTEI, PS. 53/8 / Pzi: ~nez / E: stră- + lumina] 1-2 vti (Asr; adesea fig) A străluci2 (1). 3-4 vti (Pex) A străbate luminând. 5 vi (Îvr) A străluci2 (7).
3. [DEX '98] STRĂLUMINA, străluminez, vb. I. Intranz. și tranz. (Rar) A lumina puternic. – Stră- + lumina.
4. [DLRLC] STRĂLUMINA, străluminez, vb. I. Intranz. (Astăzi rar) A lumina puternic, a străluci. Frumusețele tale ziua luminează, noaptea străluminează. La TDRG. ◊ Tranz. Pieriră în praf gros, străluminat auriu de asfințitul soarelui. DUMITRIU, P. F. 68. S-o revăd mereu tot floare, Farmec plaiurilor dînd, Caldă, vie, rîzătoare, Văile străluminînd. CERNA, P. 144.
5. [MDA2] strălumină sf [At: DOSOFTEI, V. S. noiembrie 144v/34 / Pl: ~ni / E: stră- + lumină] (Înv; asr) Lumină ireală.
6. [Scriban] străluminéz v. tr. L. V. Luminez tare. V. intr. Strălucesc tare.
7. [DOOM 3] strălumina (a ~) (rar) vb., ind. prez. 1 sg. străluminez, 3 străluminează; conj. prez. 1 sg. să străluminez, 3 să strălumineze
8. [DOOM 2] strălumina (a ~) (rar) vb., ind. prez. 3 străluminează
9. [DAR] strălumină, strălumini, s.f. (înv.) lumină ireală.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL