1. [DEX '09] STRĂBĂTĂTOR, -OARE, străbătători, -oare, adj. 1. Care străbate sau care pătrunde prin ceva. ♦ Fig. Care învinge cu ușurință piedicile; răzbătător. 2. Care cutreieră, care parcurge un loc, o suprafață. – Străbate + suf. -ător.
2. [MDA2] străbătător, ~oare [At: BARCIANU / Pl: ~i, ~oare / E: străbate + -tor] 1 a Care străbate (1) prin ceva Si: pătrunzător (1), răzbătător (1), (liv) penetrant, (îvr) pătrunzăcios (1). 2 a (D. ochi, privire etc.) Care exprimă, trădează agerime. 3 a Care caută să pătrundă, să surprindă, să înțeleagă Si: pătrunzător, scormonitor, scrutător (1), sfredelitor. 4 smf (Înv) Persoană pătrunzătoare. 5 a Care izbutește să ajungă, să intre undeva (cu greu). 6 a Care își face loc, care se infiltrează Si: răzbătător (9). 7 a Care circulă pe toată întinderea (în diverse sensuri), de la un capăt la altul. 8 a (Pex) Care este foarte puternic Si: pătrunzător. 9 a (Rar) Care reușește să învingă obstacolele Si: insistent, răzbătător. 10 a (Înv; pex) Îndrumător. 11 a (Fig) Care analizează minuțios Si: ager (2), ascuțit2 (6), iscoditor, pătrunzător, scormonitor, scrutător, sfredelitor.
3. [DLRLC] STRĂBĂTĂTOR, -OARE, străbătători, -oare, adj. 1. (Adesea fig.) Care străbate sau pătrunde prin ceva. Răsune iar cornul de moarte Străbătător al ritmurilor mele. BENIUC, V. 63. De șapte luni nu poți să mai stingi cu toate ceasloavele din raft flacăra ochilor ei străbătători și negri! GALACTION, O. I 180. ♦ Care învinge piedici, răzbate. Stăruința și brațele omenești sînt tot așa de puternice și de străbătătoare ca și undele nebiruite. VLAHUȚĂ, R. P. 67. Și poate că nici este loc Pe-o lume de mizerii Pentr-un atît de sfînt noroc Străbătător durerii. EMINESCU, O. I 185. ◊ (Substantivat) Pre cei străbătători și ageri la minte și la vedeare i-au orbit. ȚICHINDEAL, F. 4. 2. Care parcurge un loc, care cutreieră. Dragile noastre picioare Tare-au fost străbătătoare. MARIAN, Î. 545.
4. [Scriban] străbătătór, -oáre adj. Fig. Care străbate și obține, care nu se lasă pînă nu capătă: om străbătător.
5. [DOOM 3] străbătător adj. m., pl. străbătători; f. sg. și pl. străbătătoare
6. [DOOM 2] străbătător adj. m., pl. străbătători; f. sg. și pl. străbătătoare
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL