1. [MDA2] știricea2 sf [At: UDRESCU, GL. / Pl: ~de / E: ns cf știricea1] (Reg) Obiect imitând aripile unei mori de vânt, care se pune în livezi și pe ogoare, servind ca sperietoare pentrupăsările dăunătoare culturilor Si: (pop) morișcă.
2. [MDA2] știricea1 sf [At: UDRESCU, GL. / Pl: ~de / E: ns cf știrie2] (Orn; Mun) Coțofană (Pica pica).
3. [DEX '09] ȘTIRICI, știricesc, vb. IV. Tranz. (Reg.) 1. A căuta să afle ceva (cu șiretenie), a cerceta, a se informa, a iscodi. 2. A comunica, a da de știre. – Știre + suf. -ici.
4. [MDA2] stirici v vz știrici1
5. [MDA2] știrici2 vr [At: A I, 31 / Pzi: 3 ~icește / E: ns cf știră (vz știr6)] (Trs; d. oi) A deveni stearpă.
6. [MDA2] știrici1 vt [At: SLAVICI, N. II, 327 / V: (reg) st~ / Pzi: ~icesc / E: știre + -ici] (Reg) 1 A căuta să afle ceva (cu viclenie) Si: a iscodi. 2 A înștiința.
7. [DLRLC] ȘTIRICI, știricesc, vb. IV. Tranz. 1. (Regional) A căuta să afle ceva; a cerceta, a se informa; a iscodi. Va putea să alunge orice prepus din mintea lui Lică, pentru ca numai într-un tîrziu să-i vină gîndul de a știrici încotro a plecat. SLAVICI, N. II 172. 2. A comunica, a da de știre. (Refl. impers.) Mie mi s-a știricit C-aveți un rob nespovedit. La TDRG.
8. [Scriban] știricésc v. tr. Trans. Ban. Umblu după știrĭ, cercetez, mă informez: el a știricit tot (Agrb. Înt. 123). Comunic, daŭ o veste.
9. [DOOM 3] știrici (a ~) (reg., fam.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. știricesc, 3 sg. știricește, imperf. 1 știriceam; conj. prez. 1 sg. să știricesc, 3 să știricească
10. [DOOM 2] știrici (a ~) (reg., fam.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. știricesc, imperf. 3 sg. știricea; conj. prez. 3 să știricească
11. [DAR] știricea2, știricele, s.f. (reg.) morișcă.
12. [DAR] știrici2, pers. 3 sg. știricește, vb. IV refl. (reg.; despre oi) a deveni stearpă.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL