1. [DEX '09] STINGĂTOR, (1) stingătoare, s. n., (2) stingători, s. f. 1. S. n. Dispozitiv, aparat etc. care servește la stingerea unei flăcări, a unor scântei, a unui foc; spec. extinctor. ◊ Stingător de scântei = dispozitiv pentru stingerea scânteilor și arcurilor electrice de la contactele întrerupătoarelor electrice. 2. S. f. Dispozitiv instalat deasupra coșurilor pentru a opri scânteile. [Var.: stingătoare s. f.] – Stinge + suf. -ător.
2. [MDA2] stingător, ~oare [At: PETROVICI, P. 282 / Pl: ~i, ~oare / E: stinge + -ător] 1-2 smf, a (Persoană) care stinge focul. 3 sn Dispozitiv, aparat care servește la stingerea incendiilor Si: extinctor (2). 4 sn (Îs) ~ de scântei Dispozitiv pentru stingerea scânteilor și a arcurilor electrice de la contactele întrerupătoarelor electrice. 5 sf Dispozitiv care se așază deasupra coșurilor pentru a opri scânteile. 6 sf (Îs) ~oare de lumânări Căpăcel de metal în formă de con, care servește la stinsul lumânărilor.
3. [DEX '98] STINGĂTOR, stingătoare, s. n. Dispozitiv, aparat etc. care servește la stingerea unei flăcări, a unor scântei, a unui foc; (în special) extinctor. ◊ Stingător de scântei = dispozitiv pentru stingerea scânteilor și arcurilor electrice de la contactele întrerupătoarelor electrice. [Var.: stingătoare s. f.] – Stinge + suf. -ător.
4. [DLRLC] STINGĂTOR, stingătoare, s. n. 1. Aparat pentru stingerea incendiilor prin împroșcarea unei spume sau a unei substanțe care împiedică accesul oxigenului spre locul arderii. 2. (În expr.) Stingător de scîntei = dispozitiv pentru stingerea seînteilor și a arcurilor electrice care se produc la contactele întrerupătoarelor electrice.
5. [DEX '09] STINGĂTOARE s. f. v. stingător.
6. [DOOM 3] stingător (aparat) s. n., pl. stingătoare
7. [DOOM 2] stingător (aparat) s. n., pl. stingătoare
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL