[DCR2] stimabilitate s. f. Caracterul a ceea ce este stimabil ◊ „Principiul stimabilității (cu cele două alternative extreme: admirația și desconsiderarea) este prefăcut în regim de existență a criticei sale.” Luc. 7 IV 73 p. 2 (din stimabil + -itate)
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL