Definiție și ce înseamnă stilet

1. [DEX '09] STILET, stilete, s. n. 1. Pumnal mic cu lama triunghiulară foarte fină și cu vârf ascuțit. 2. Mic cilindru de metal, fin și subțire, cu care se sondează o plagă, o cavitate. – Din fr. stylet.

2. [MDA2] stilet1 sn [At: HELIADE, L. B. II, 107/17 / Pl: ~e / E: fr stylet] 1 Pumnal mic, cu lama triunghiulară foarte subțire și cu vârf ascuțit Si: jungher, junghi, (îrg) șiș, (arg) șuriu. 2 Instrument chirurgical cu ajutorul căruia se explorează o rană, cavitatea unui organ etc.

3. [MDA2] stilet2 sn [At: BREZOIANU, Î. 184 / Pl: ~e / E: stil] Stil (17).

4. [DLRLC] STILET, stilete, s. n. 1. Pumnal mic cu lama de formă triunghiulară, foarte fină. Cunoști stiletul acesta? mă întrebă polițaiul, arătîndu-mi un cuțit plin de sînge. BOLINTINEANU, O. 403. 2. Mic cilindru de metal, fin și subțire, cu care se sondează o plagă.

5. [DN] STILET s.n. 1. Pumnal cu lama triunghiulară, foarte subțire și cu vîrf ascuțit. 2. Mic tub de metal foarte fin și flexibil, cu care se sondează o plagă sau se introduce un fitil într-o fistulă. [Pl. -te, -turi. / < fr. stylet]

6. [MDN '00] STILET s. n. 1. pumnal cu lama triunghiulară, foarte subțire și cu vârf ascuțit. 2. mic tub de metal fin și flexibil, cu care se sondează o plagă sau se introduce un fitil într-o fistulă. 3. organ fin și ascuțit, la unele insecte. (< fr. stylet)

7. [Șăineanu, ed. VI] stilet n. pumnal din limba triangulară.

8. [Scriban] *stilét n., pl. e (fr. stylet, d. it. stiletto, dim. d. stile, stil). Pumnal mic foarte ascuțit.

9. [DOOM 3] stilet s. n., pl. stilete

10. [DOOM 2] stilet s. n., pl. stilete

Sursă: DEX online sub licență GNU GPL

Alte articole interesante...

[DETS] STIGMATI- „stigmat”. ◊ L. tz. stigma, atis „urmă, pată” > fr. stigmati-, engl. id., […]
1. [DEX '09] STIGMATIZA, stigmatizez, vb. I. Tranz. 1. A arunca asupra cuiva sau a […]
1. [DEX '09] STIGMATIZANT, -Ă, stigmatizanți, -te, adj. Care stigmatizează. – Stigmatiza + suf. -ant. […]
1. [DEX '09] STIGMATIZARE, stigmatizări, s. f. Acțiunea de a stigmatiza; înfierare. – V. stigmatiza. […]
1. [DEX '09] STIGMATIZAT, -Ă, stigmatizați, -te, adj. 1. Defăimat, înfierat, dezonorat. 2. (Înv.; despre […]
1. [MDN '00] STIGMATI-/STIGMATO-, -STIGMĂ elem. „stigmat”. (< fr. stigmati-, stigmato-, -stigma, cf. lat. stigma, […]
1. [MDN '00] STIGMATOFOR s. n. (bot.) parte terminală a stilului care poartă stigmatele. (< […]
[MDN '00] STIGMATOMICOZĂ s. f. boală criptogamică produsă de înțepăturile unor dăunători animali. (< fr. […]
Copyright 2026 © Explicativ.ro