1. [MDA2] sticluit, ~ă a [At: FM (1845), 141/6 / V: stec~ / Pl: ~iți, ~e / E: sticlui] (Reg; d. ferestre, uși etc.) Care are geamuri.
2. [DLRLC] STICLUIT, -Ă, sticluiți, -te, adj. (Despre ferestre) Cu geamuri. (Atestat în forma stecluit) Aveți parte de curți nalte, luminate, văruite, șindrilite și cu ferești stecluite. ALECSANDRI, P. P. 391. – Variantă: (Mold.) stecluit, -ă adj.
3. [DLRM] STICLUIT, -Ă, sticluiți, -te, adj. (Pop., despre ferestre) Cu geamuri. [Var.: (înv. și reg.) stecluit, -ă adj.] – Din sticlă.
4. [MDA2] steclui[1] v vz sticlui
5. [MDA2] stecluit, ~ă a vz sticluit
6. [MDA2] sticlui vt [At: TDRG / Pzi: ~esc / E: sticlă + -ui] (Reg) A pune geamuri.
7. [DLRLC] STECLUIT, -Ă adj. v. sticluit.
8. [Scriban] sticluĭésc v. tr. Vest. Rar. Garnisesc cu sticle (geamurĭ). – În est ste-.
9. [DAR] sticluit, sticluită, adj. (reg.; despre ferestre, uși etc.) care are geamuri.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL