1. [MDA2] stelionat sn [At: PROT. – POP., N. D. / P: ~li-o~ / Pl: ~e / E: fr stellionat, lat stellionatus] (Jur) Delict constând în vânzarea sau ipotecarea unui bun la mai multe persoane deodată.
2. [DN] STELIONAT s.n. Vînzare sau ipotecare a unui bun la mai multe persoane deodată. [Pron. -li-o-. / < fr. stellionat, cf. lat. stellionatus].
3. [MDN '00] STELIONAT s. n. vânzare sau ipotecare a unui bun la mai multe persoane deodată. (< fr. stellionat, lat. stellionatus)
4. [Scriban] *stelionát n., pl. e (lat. stellionatus, d. stellio, șopîrlă și [fig.] șarlatan, pin aluz. la schimbarea peliĭ). Jur. Delictu celuĭ ce vinde saŭ ipotechează o casă care nu e a luĭ saŭ vinde casa luĭ proprie, dar ascunde că-ĭ ipotecată.
5. [Scriban] *stelionatár m. (d. stelionat). Jur. Vinovat de stelionat.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL