1. [DEX '09] STELAJ, stelaje, s. n. Mobilă formată din rafturi suprapuse, pe care se pot așeza cărți sau alte obiecte; etajeră. – Din germ. Stellage.
2. [MDA2] stelaj sn [At: STAMATI, D. / V: (înv) ~agiu, (reg) stal~, stalajie sf (Pl: stalajii), stalaș, stălag, stăl~, stălajă sf, stălaș, ~ag, șt~ (Pl: ștelagii) / Pl: ~e și (înv) ~uri / E: ger Stellage] 1 Mobilă formată din rafturi suprapuse pe care se păstrează diferite obiecte (mai ales cărți sau vase) Vz etajeră. 2 (Reg) Dulap (pentru vase). 3 (Trs) Firidă (1). 4 (Reg; îf stălaj) Tejghea. 5 (Îvr) Eșafodaj (1).
3. [DLRLC] STELAJ, stelaje, s. n. (Regional) Mobilă formată din rafturi suprapuse pe care se pot așeza cărți (v. etajeră), vase de bucătărie sau alte obiecte.
4. [MDN '00] STELAJ s. n. 1. piesă de mobilier formată din rafturi suprapuse, pe care se așază cărți sau alte obiecte; etajeră. 2. schelet metalic care susține aparate, instrumente și dispozitive, o instalație electrică. (< germ. Stellage)
5. [Scriban] *steláj n., pl. e (germ. stellage, d. fr. étalage, etalaj. care vine, d. germ. stall, grajd, loc. V. etalaj, stal). Rar. Dulap cu geamurĭ și polițe p. prăvăliĭ.
6. [MDA2] stalaj sn vz stelaj
7. [MDA2] stalajie sf vz stelaj
8. [MDA2] stalaș sn vz stelaj
9. [MDA2] stălag sn vz stelaj
10. [MDA2] stălaj sn vz stelaj
11. [MDA2] stălajă sf vz stelaj
12. [MDA2] stălaș sn vz stelaj
13. [MDA2] stelag sn vz stelaj
14. [MDA2] stelagiu sn vz stelaj
15. [DOOM 3] stelaj s. n., pl. stelaje
16. [DOOM 2] stelaj s. n., pl. stelaje
17. [MDO] stelaj
18. [DRAM 2015] stălaj, stălaje, (stălajă, stelajă), s.n. – (reg.) 1. Raft în cămară. 2. Dulap închis cu uși în față și cu picioare foarte scurte (Lăpuș). Piesă de mobilier utilizată pentru păstrarea alimentelor (oale cu lapte, slănină etc); își avea locul în tindă sau în cămară, pe podea (Mirescu, 2006). Termen atestat și în Maramureșul din dreapta Tisei, în var. stălajă (DRT). – Din germ. Stellage „raft, etajeră” (MDA).
19. [DRAM] stălaj, -e, (stălajă, stelajă), s.n. – 1. Raft în cămară. 2. Dulap închis cu uși în față și cu picioare foarte scurte (Lăpuș). Piesă de mobilier utilizată pentru păstrarea alimentelor (oale cu lapte, slănină etc); își avea locul în tindă sau în cămară, pe podea (Mirescu, 2006). Termen atestat și în Maramureșul din dreapta Tisei: stălajă (DRT). – Din germ. Stellage „raft, etajeră”.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL