1. [DEX '09] STÂRNITOR, -OARE, stârnitori, -oare, adj., s. f. 1. Adj. (Rar) Care stârnește (ceva). 2. S. f. Prăjină cu care se bate apa sau cu care se răscolește pe sub pietrele din apă pentru a speria peștele și a-l goni spre plase. – Stârni + suf. -tor.
2. [MDA2] stârnitor, ~oare [At: ANTIPA, P. 104 / Pl: ~i, ~oare / E: stârni + -tor] 1 sm (Reg) Câine de vânătoare care stârnește (2). 2 sf (Reg) Prăjină cu care se bate apa sau se răscolește pe sub pietrele din apă pentru a se îndrepta peștii spre plasele de pescuit. 3 a (Asr) Provocare.
3. [DLRLC] STÎRNITOR, -OARE, stîrnitori, -oare, adj. (Rar) Care stîrnește (ceva), care provoacă, ațîță.
4. [DOOM 3] stârnitor (rar) adj. m., pl. stârnitori; f. sg. și pl. stârnitoare
5. [DOOM 2] stârnitor adj. m., pl. stârnitori; f. sg. și pl. stârnitoare
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL