Acasã » Definitii » Definiție și ce înseamnă ștanțator

Definiție și ce înseamnă ștanțator

1. [DEX '09] ȘTANȚATOR, -OARE, ștanțatori, -oare, s. m. și f. Muncitor care lucrează la ștanțe. – Ștanța + suf. -tor.

2. [MDA2] ștanțator, ~oare smf [At: SCÎNTEIA 1960, nr. 4860 / Pl: ~i, ~oare / E: ștanța + -tor] Muncitor care lucrează la ștanțe (1-3).

3. [DN] ȘTANȚATOR, -OARE s.m. și f. Muncitor care execută operații de ștanțare. [< ștanța + -tor].

4. [MDN '00] ȘTANȚATOR, -OARE s. m. f. muncitor care execută operații de ștanțare. (< ștanța + -tor)

5. [DOOM 3] ștanțator s. m., pl. ștanțatori

6. [DOOM 2] ștanțator s. m., pl. ștanțatori

Sursă: DEX online sub licență GNU GPL

Alte articole interesante...

1. [DEX '09] ȘROT, șroturi, s. n. Primul produs obținut în cursul măcinării grâului. ♦ […]

1. [MDA2] șrothamăr sn [At: GLOSAR REG. / Pl: ? / E: ger Schrothammer „ciocan […]

1. [MDA2] șrotmaizăl sn [At: GLOSAR REG. / Pl: ? / E: ger Schrotmeissel] (Reg) […]

1. [MDA2] șrotobel sn [At: GLOSAR REG. / Pl: ? / E: ger Schrothobel] (Reg) […]

1. [DEX '09] ȘROTUIRE, șrotuiri, s. f. Operație care constă în zdrobirea și cernerea cerealelor […]

1. [DEX '09] ȘTAB, (1) ștaburi, s. n., (2, 3) ștabi, s. m. 1. S. […]

1. [MDA2] ștablon sn [At: H XVII, 99 / V: (reg) st~, stăb~, șa~, ~lău, […]

1. [DEX '09] ȘTACHETĂ, ștachete, s. f. 1. (Reg.) Ulucă, leaț. 2. Bară subțire, așezată […]