Definiție și ce înseamnă stângăcie

1. [DEX '09] STÂNGĂCIE, (2) stângăcii, s. f. 1. Lipsă de îndemânare, de ușurință în mișcări, în exprimare, în comportare etc. ◊ Loc. adv. Cu stângăcie = în mod stângaci, neîndemânatic. 2. Faptă, purtare neîndemânatică. – Stângaci + suf. -ie.

2. [MDA2] stângăcie sf [At: NEGRUZZI, S. I, 64 / Pl: ~ii / E: stângaci + -ie] 1 Însușirea de a fi stângaci (1). 2 Lipsă de iscusință, de îndemânare sau de pricepere, de competență etc. într-o acțiune Si: neîndemânare, nepricepere, (frî) maladresă, (reg) mangoseală. 3 (Îlav) Cu ~ În mod neîndemânatic Si: stângaci (4). 4 (Ccr; mpl) Faptă, atitudine, gest, exprimare etc. care denotă lipsă de iscusință, de îndemânare sau de pricepere, de competență etc. într-o acțiune.

3. [DEX '98] STÂNGĂCIE, stângăcii, s. f. Lipsă de îndemânare, de ușurință în mișcări, în exprimare, în comportare etc. ◊ Loc. adv. Cu stângăcie = în mod stângaci, neîndemânatic. ♦ Faptă, purtare neîndemânatică. – Stângaci + suf. -ie.

4. [Șăineanu, ed. VI] stângăcie f. neîndemânare.

5. [DLRLC] STÎNGĂCIE, stîngăcii, s. f. Lipsă de îndemînare, de mlădiere; nesiguranță, timiditate în mișcări, în acțiuni, în activitatea intelectuală etc. Stîngăcia lui din scrisori dispăruse; suferința îl făcuse elocvent. C. PETRESCU, S. 120. Cu stîngăcia sfiiciunii, acum părea și mai simpatică. REBREANU, R. I 94. Avea o figură inteligentă și simpatică ș-o stîngăcie copilărească în mișcări. VLAHUȚĂ, O. A. 365. ◊ Loc. adv. Cu stîngăcie = în mod stîngaci, neîndemînatic. Finii erau aproape toți mai săraci decît nașul și veneau în casa lui cu sfială... Mîncau cu stîngăcie și se ștergeau mereu cu șervetul la gură. PAS, Z. I 175. ♦ (Mai ales la pl.) Fapte stîngace. Ai să-l vezi ce stîngăcii are să facă. La TDRG. Cei de casă erau toți și de mult deprinși cu tot felul meu de stîngăcii. HOGAȘ, M. N. 38.

6. [Scriban] stîngăcíe f. Starea celuĭ stîngacĭ. Fig. Neîndemânare.

7. [DOOM 3] stângăcie s. f., art. stângăcia, g.-d. art. stângăciei; (manifestări) pl. stângăcii, art. stângăciile (desp. -ci-i-)

8. [DOOM 2] stângăcie s. f., art. stângăcia, g.-d. art. stângăciei; (manifestări) pl. stângăcii, art. stângăciile

Sursă: DEX online sub licență GNU GPL

Alte articole interesante...

[DEX '09] STYROFLEX, s. n. Material izolant obținut din polistiren, folosit la izolarea cablurilor de […]
1. [DEX '09] STÂLCEALĂ, stâlceli, s. f. Faptul de a stâlci; bătaie strașnică. – Stâlci […]
1. [DEX '09] STÂLCI, stâlcesc, vb. IV. Tranz. 1. A deforma, a strivi, a zdrobi, […]
1. [DEX '09] STÂLCIRE, stâlciri, s. f. Faptul de a (se) stâlci. – V. stâlci. […]
1. [DEX '09] STÂLCIT, -Ă, stâlciți, -te, adj. 1. Zdrobit, strivit, schilodit (prin lovire); p. […]
1. [DEX '09] STÂLCITURĂ, stâlcituri, s. f. Faptul de a (se) stâlci; (concr.) ceea ce […]
[Scriban] stîlfoáre f., pl. orĭ (din tîrfoare). Mold. sud. Triv. Excrement moale: o stîlfoare de […]
1. [DEX '09] STÂLP, stâlpi, s. m. 1. Lemn lung și gros, de obicei cioplit […]
Copyright 2026 © Explicativ.ro