1. [MDA2] ștairung sn [At: ARVINTE, TERM. 169 / V: (reg) ~ierunc, ~ier~, ~nc / A și: ștai~ / Pl: ? / E: ger Steuerung] 1 (Buc) Dispozitiv la ferăstrău care împinge bușteanul spre el. 2 (Reg) Dispozitiv la joagăr care trage înapoi bușteanul după ce a fost tăiat. 3 (Reg) Dispozitiv la ferăstrău cu ajutorul căruia se reglează dimensiunile la tăierea scândurilor. 4 (Reg) Dispozitiv care oprește curgerea apei sau îi reglează debitul. 5 (Reg) Furcă de fier la ferăstrău care împinge roata dințată. 6 (Reg; prc) Coadă a ștairungului (5). 7 (Reg; îf ștaierunc) Grindei al grăunțarului la moara de apă. 8 (Reg; îaf) Cătușă strânsă de ștairung (7). 9 (Reg; îaf) Bătătoare care se leagă de jug și de ștairung (7). 10 (Buc; îf ștairunc) Lovitură puternică.
2. [MDA2] ștaierunc sn vz ștairung
3. [MDA2] ștaierunc sn vz ștairung
4. [MDA2] ștairunc sn vz ștairung
5. [DAR] ștairung s.n. (reg.) 1. nume dat unor dispozitive sau unor piese ale joagărului: dispozitiv care împinge bușteanul spre ferăstrău; dispozitiv care trage înapoi bușteanul tăiat; dispozitiv cu care se reglează joagărul pentru a tăia scânduri de diferite dimensiuni; dispozitiv care oprește curgerea apei sau îi reglează debitul; furcă de fier care împinge roata dințată. 2. (în forma: ștaierunc) nume dat unor piese ale morii de apă: grindeiul grăunțarului; cătușă strânsă de grindeiul grăunțarului; bătătoare legată de jug și de grindeiul grăunțarului. 3. (în forma: ștairunc) lovitură puternică.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL