1. [DEX '09] STADION, stadioane, s. n. Teren amenajat pentru competiții sportive, cu tribune pentru spectatori. ♦ Spectatorii aflați în tribune, la o competiție sportivă. [Pr.: -di-on] – Din germ. Stadion.
2. [MDA2] stadion sn [At: I. GOLESCU, C. / P: ~di-on / Pl: ~oane / E: ngr στάδιον, ger Stadion] 1 Teren special amenajat pentru competiții sportive, înconjurat de tribune pentru specatori Si: stadiu (3). 2 (Fig) Spectatorii aflați în tribunele stadionului (1) la o competiție sportivă. 3-4 Stadiu (1-2).
3. [DLRLC] STADION, stadioane, s. n. Teren amenajat pentru competiții sportive, avînd de obicei de jur împrejur tribune pentru spectatori. Sportivii participanți la jocuri părăsesc stadionul braț la braț. SCÎNTEIA, 1956, nr. 3774.
4. [DN] STADION s.n. Teren vast (înconjurat cu tribune pentru spectatori), special amenajat pentru desfășurarea competițiilor sportive. [Pron. -di-on. / < germ. Stadion].
5. [MDN '00] STADION s. n. teren, cu tribune pentru spectatori, amenajat pentru desfășurarea competițiilor sportive. (< germ. Stadion)
6. [DOOM 3] stadion (desp. -di-on) s. n., pl. stadioane
7. [DOOM 2] stadion (-di-on) s. n., pl. stadioane
8. [MDO] stadion, pl. stadioane
9. [DE] STADION (< germ.) s. n. Teren special amenajat pentru desfășurarea competițiilor sportive, înconjurat cu tribune pentru spectatori. S. moderne sunt dotate cu o pistă elipsoidală lungă de 500 m și un teren central amenajat pentru probele atletice. În Antic. s. celebre au existat la Atena, Olimpia, Delhi, Roma. Cel mai mare s. din lume este Maracaná, în Brazilia (165.000 de locuri). În România cel mai mare s. se află în complexul sportiv național „Lia Manoliu” (60.000 de locuri).
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL