1. [MDA2] șrafânțigăr sn [At: L. COSTIN, GR. BĂN. 195 / V: (reg) raufț~, șorofț~, ~fț~, ~amțilăr, ~apâ~, ~apțign, ~aufn~, șrofânțâg~, șrofț-~ șropân~ / Pl: ~e / E: ger Schraubenzieher] 1 (Reg) Șurubelniță (1). 2 (Ban; Trs) Mâner al șurubelniței (1). 3 (Reg; îf șrofțigăr) Pană1 a șurubelniței (1).
2. [MDA2] șorofțigăr sn vz șrafânțigăr
3. [MDA2] șrafțigăr sn vz șrafânțigăr
4. [MDA2] șramțilăr sn vz șrafânțigăr
5. [MDA2] șrapânțigăr sn vz șrafânțigăr
6. [MDA2] șrapțign sn vz șrafânțigăr
7. [MDA2] șraufnțigăr sn vz șrafânțigăr
8. [MDA2] șrofânțâgăr sn vz șrafânțigăr
9. [MDA2] șrofțigăr sn vz șrafânțigăr
10. [MDA2] șropănțigăr sn vz șrafânțigăr
11. [DAR] șrafânțigăr, s.n. (reg.) 1. Șurubelniță. 2. mânerul șurubelniței. 3. (în forma: șrofțigăr) pana șurubelniței.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL