1. [DEX '09] SPUMEGĂTOR, -OARE, spumegători, -oare, adj., s. m. 1. Adj. (Rar) Care spumegă. 2. S. m. (Înv.; în sintagma) Spumegător de mare = pirat. – Spumega + suf. -ător.
2. [MDA2] spumegător, ~oare [At: BUDAI-DELEANU, LEX. / Pl: ~i, ~oare / E: spumega + -tor] 1 a Spumat (2). 2 sm (Îvr; îs) ~ de mare Pirat.
3. [DLRLC] SPUMEGĂTOR, -OARE, spumegători, -oare, adj. Care spumegă. Ecoul... vibrează dus d-un val spumegător. MACEDONSKI, O. IV 49. Curge puhoiul spumegător; În depărtare, tunete mor. BELDICEANU, P. 61. Valuri peste valuri s-azvîrl spumegătoare. ALECSANDRI, O. 204.
4. [Șăineanu, ed. VI] spumegător a. care spumegă.
5. [Scriban] spumegătór, -oáre adj. Care spumegă: șampania e vin spumegător. – Ca neol. spumant (lat. spumans, fr. écumant).
6. [DOOM 3] spumegător (rar) adj. m., pl. spumegători; f. sg. și pl. spumegătoare
7. [DOOM 2] spumegător (rar) adj. m., pl. spumegători; f. sg. și pl. spumegătoare
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL