1. [DEX '09] SPULBERATIC, -Ă, spulberatici, -ce, adj. (Despre oameni sau comportarea lor) Ușuratic, flușturatic, nestatornic. – Spulbera + suf. -atic.
2. [MDA2] spulberatic, ~ă a [At: BUDAI-DELEANU, LEX / Pl: ~ici, ~ice / E: spulbera + -atic] (Pop) Nestatornic.
3. [DLRLC] SPULBERATIC, -Ă, spulberatici, -e, adj. Ușuratic, fluturatic, nestatornic. V. spulberat. Va fi fiind Tomșa om spulberatic și sîngeros... SADOVEANU, O. VII 120.
4. [Șăineanu, ed. VI] spulberatic a. ușuratic.
5. [MDA2] spulberat, ~ă [At: BUDAI-DELEANU, LEX. / V: (reg) ~bur~ / Pl: ~ați, ~e / E: spulbera] 1 a (D. praf, zăpadă, frunze etc.) Care este ridicat în vârtej de vânt, de furtună etc. și dus departe Si: împrăștiat, risipit, (rar) spulberător. 2 a (D. locuri) De pe care zăpada a fost împrăștiată de vânt. 3-4 smf, a (Înv; fig; d. oameni) Zăpăcit. 5-6 smf, a (Înv; fig; d. oameni) Mânios. 7 a (Fig; d. stări, sentimente, relații, abstracte etc.) A cărei existență a fost oprită prin violență Si: desființat2 (1), destrămat2 (3), distrus (1), pierdut, risipit2, sfărâmat2, (pop) fărâmat2 (2), isprăvit, (grî) afanisit (1). 8 a (Rar; d. vânt) Puternic. 9 a (Rar) Nimicit. 10 a (Îvr; d. ape) Ramificat. 11 a (Reg; d. oameni; csnp) Plin de bube.
6. [Scriban] spulberát și -átic, -ă adj. (d. a spulbera). Fig. Apucat, zevzec, neserios; stăĭ, măĭ spulberatule! V. fluturatic, sturlubatic, nebunatic, pălăvatic, ușuratic.
7. [DOOM 3] spulberatic (pop.) adj. m., pl. spulberatici; f. spulberatică, pl. spulberatice
8. [DOOM 2] spulberatic adj. m., pl. spulberatici; f. spulberatică, pl. spulberatice
9. [IVO-III] spulberatic.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL