1. [DEX '09] SPOLOCANIE s. f. (Pop.; în practicile religiei ortodoxe) Prima zi din Postul Paștelui. – Din ucr. spolokanje.
2. [MDA2] spolocanie sf [At: I. GOLESCU, C. / V: (îrg) spălăc~, (reg) ~ne / Pl: ~ii / E: ucr сполокания] (Buc, Mol; În practicile religiei ortodoxe). 1 Prima zi a postului mare,când se obișnuiește a se spăla vasele în care s-a gătit de dulce sau se bea o băutură de obicei alcoolică pentru a se curăța de mâncare dulce. Si: ziua forfecarilor, lunea curată. 2 (Înv; îf spălăc~) Clătire a gurii cu o băutură alcoolică. 3 (Îdt; îf spălăc~) Apă de spălat gura. 4 (Îvr) Cantitate mică de rachiu.
3. [DEX '98] SPOLOCANIE s. f. (Pop.; în religia creștină) Prima zi din postul Paștilor. – Din ucr. spolokanje.
4. [DLRLC] SPOLOCANIE s. f. (În practica religioasă creștină) Prima zi din postul paștilor. A doua zi, de spolocanie, se duc la crișmă. PAMFILE, S. T. 120.
5. [Șăineanu, ed. VI] spolocanie f. Mold. a doua zi de lăsatul de sec (când se spală vasele). [V. spălăcanie].
6. [Scriban] spolocánie f. (rut. [s] polokánie, d. rus. poloskánie, clătire; d. rom. vine ngr. spolokáni, vinu cu care-tĭ „clăteștĭ” dințiĭ după un prînz). A doŭa zĭ după lăsatu seculuĭ, cînd se spală blidele (și se trage și o beție „p. spălarea dinților”). A face spolocanie, a-țĭ clăti gîtleju cu vin orĭ cu rachiŭ după lăsatu seculuĭ orĭ și altă dată. V. spălătură.
7. [MDA2] spălăcanie sf vz spolocanie
8. [MDA2] spolocane sf vz spolocanie
9. [DOOM 3] spolocanie (pop.) (desp. -ni-e) s. f., art. spolocania (desp. -ni-a), g.-d. spolocanii, art. spolocaniei
10. [DOOM 2] spolocanie (pop.) (-ni-e) s. f., art. spolocania (-ni-a), g.-d. spolocanii, art. spolocaniei
11. [DER] spolocanie (-ii), s. f. – Prima zi din postul Paștilor. – Var. spălăcanie. Sl., cf. rus. poloskanije „a spăla, a curăța”, rut. spolokaty „a spăla mormîntul” (Tiktin; Candrea), în legătură cu obiceiul de a spăla toată piatra de mormînt pentru a o ține curată în postul care vine. Var. este evident apropiată de a spăla; dar der. directă de la a spăla (Bogrea, Dacor., I, 267) pare incertă. – Din rom. provine ngr. σπολοϰάνι „lături”.
12. [DAR] spolocanie, spolocanii, s.f. (reg.) 1. prima zi din postul Paștilor (când se spală vasele); lunea curată. 2. (înv.; în forma: spălăcanie) clătire a gurii cu o băutură alcoolică. 3. (înv.; în forma: spălăcanie) apă de spălat gura. 4. (înv.) cantitate mică de rachiu.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL