1. [DEX '09] SPLINT, splinturi, s. n. (Tehn.) Cui de siguranță. – Din engl. splint.
2. [MDA2] splint1 sn [At: DN3 / Pl: ~uri / E: eg splint] Cui de siguranță.
3. [MDA2] splint2 sn vz șplint
4. [DN] SPLINT s.n. Cui de siguranță. [< engl. splint].
5. [MDN '00] SPLINT s. n. cui de siguranță. (< engl. splint)
6. [DEX '09] ȘPLINT, șplinturi, s. n. Element de fixare, format din sârmă îndoită în formă de cui despicat, folosit pentru asigurarea piulițelor împotriva deșurubării. – Din germ. Splint.
7. [MDA2] splintur sn vz șplint
8. [MDA2] șplint sn [At: DT / Pl: ~uri / E: ger Splint] Piesă de metal de forma unui cui despicat în două brațe egale, care servește ca element de fixare a două piese ori ca element de blocare sau de siguranță a piulițelor împotriva autodeșurubării.
9. [DEX '98] ȘPLINT, șplinturi, s. n. Piesă de metal de forma unui cui despicat în două brațe egale, care servește ca element de fixare a două piese ori ca element de blocare sau de siguranță a piulițelor împotriva autodeșurubării. – Din germ. Splint.
10. [DLRLC] ȘPLINT, șplinturi, s. n. Piesă de metal de forma unui cui despicat în două brațe egale, care se introduce în gaura din capătul unui șurub, pentru a asigura piulița în contra deșurubării.
11. [DN] ȘPLINT s.n. (Tehn.) Cui de siguranță cu două părți, care se pot despărți și care fixează piulița în capul unui șurub. [< germ. Splint].
12. [MDN '00] ȘPLINT s. n. cui de siguranță cu două părți, care se pot despărți și care fixează piulița în capul unui șurub. (< germ. Splint)
13. [DOOM 3] splint s. n., pl. splinturi
14. [DOOM 2] splint s. n., pl. splinturi
15. [DOOM 3] șplint s. n., pl. șplinturi
16. [DOOM 2] șplint s. n., pl. șplinturi
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL