[Scriban] splímbă f., pl. e (d. sleme). Munt. est. Capcană de prins cîniĭ saŭ alte animale la semănăturĭ (E o spînzurătoare compusă dintr’un stîlp înfipt în pămînt și o prăjină înțepenită cu mijlocu pe acest stîlp. Un capăt al prăjiniĭ se înfige în pămînt, ĭar cel-lalt, avînd un lanț cu mîncare, se îndoaĭe și se înțepenește slab în pămînt. Cînd vine animalu și mișcă lațu, capătu prăjiniĭ se ridică, ĭar animalu rămîne spînzurat. În Dolj se numește tivig și în loc să se înțepenească un capăt al prăjiniĭ în pămînt, i se pun greutățĭ ca la cumpenele puțurilor, ĭar cînd animalu mișcă lațu, greutatea se lasă în jos producînd acelașĭ efect).
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL