1. [DEX '09] SPIRITUALITATE s. f. Calitatea, caracterul a ceea ce este spiritual. ♦ Spec. Ceea ce caracterizează o colectivitate umană din punctul de vedere al vieții sale spirituale, al specificului culturii sale. [Pr.: -tu-a-] – Din fr. spiritualité.
2. [MDA2] spiritualitate sfs [At: I. GOLESCU. C. / P: ~tu-a~ / E: fr spiritualité] 1-2 (Îoc materialitate) Caracterul a ceea ce este spiritual1 (1-2) Si: idealitate, imaterialitate. 3-6 Însușire a ceea ce este spiritual (11, 13-14, 16). 7 (Pex) Ansamblu de idei și de sentimente care caracterizează o colectivitate, în special un popor sau o națiune, și care se exprimă în specificul culturii. 8 (Pex) Viață spirituală.
3. [DEX '98] SPIRITUALITATE s. f. Calitatea, caracterul a ceea ce este spiritual. ♦ (p. spec.) Ceea ce caracterizează o colectivitate umană din punctul de vedere al vieții sale spirituale, al specificului culturii sale. [Pr.: -tu-a-] – Din fr. spiritualité.
4. [DLRLC] SPIRITUALITATE s. f. Însușirea, calitatea, caracterul a ceea ce este spiritual.
5. [DN] SPIRITUALITATE s.f. Calitatea, caracterul a ceea ce este spiritual. ♦ (Spec.) Ansamblu de idei și de sentimente care caracterizează un popor, o națiune din punctul de vedere al vieții spirituale, al specificului culturii sale. [Cf. fr. spiritualité].
6. [MDN '00] SPIRITUALITATE s. f. 1. caracterul a ceea ce este spiritual. 2. ansamblu de idei și sentimente care caracterizează un popor, o națiune din punctul de vedere al vieții spirituale, al specificului culturii sale. (< fr. spiritualité, lat. spiritualitas)
7. [Șăineanu, ed. VI] spiritualitate f. caracterul celor spirituale: spiritualitatea sufletului.
8. [Scriban] *spiritualitáte f. Caracteru celor spirituale: spiritualitatea sufletuluĭ.
9. [DOOM 3] spiritualitate (desp. -tu-a-) s. f., g.-d. art. spiritualității
10. [DOOM 2] spiritualitate (-tu-a-) s. f., g.-d. art. spiritualității
11. [D.Religios] spiritualitate s. f. 1. Ansamblu de idei și de sentimente care caracterizează o colectivitate. 2. (Bis.) Pătrunderea spiritului dincolo de suprafața materială a lumii, urcând cu ajutorul Duhului Sfânt prin rugăciune și contemplare, până la comunicarea cu Dumnezeu. 3. Tot ceea ce ține de viața spirituală a unui individ sau popor, concepție despre lume și viață, sensibilitate pentru valorile spiritual-morale și cultural-religioase, precum și relația acestora cu divinitatea. – Din fr. spiritualité, lat. spiritualitas.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL