1. [DEX '09] SPIRITISM s. n. Concepție potrivit căreia spiritele sau sufletele morților supraviețuiesc, iar cei vii pot comunica cu ele prin diverse procedee. – Din fr. spiritisme.
2. [MDA2] spiritism sn [At: MAIORESCU, CR. III, 54 / Pl: ~me / E: fr spiritisme] Concepție și practică bazate pe credința superstițioasă în supraviețuirea spiritelor (12) morților și în posibilitatea comunicării cu ele prin diverse procedee oculte.
3. [DEX '98] SPIRITISM s. n. Doctrină și practică bazate pe credința posibilității de comunicare cu spiritele celor morți (prin mijlocirea unui mediu). – Din fr. spiritisme.
4. [DLRLC] SPIRITISM s. n. Doctrină și practică superstițioasă, bazată pe credința posibilității de comunicare cu cei morți (prin mijlocirea unui mediu).
5. [DN] SPIRITISM s.n. Concepție și practică mistică potrivit căreia s-ar putea comunica cu „spiritele” morților. [Cf. fr. spiritisme, it. spiritismo].
6. [MDN '00] SPIRITISM s. n. concepție și practică mistică potrivit căreia s-ar putea comunica cu spiritele morților. (< fr. spiritisme)
7. [Șăineanu, ed. VI] spiritism n. doctrina celor ce pretind a comunica cu spiritele morților prin mijlocirea unui așa zis mediu.
8. [MDA2] spiritist, ~ă [At: MAIORESCU, CR. III, 55 / Pl: ~iști, ~e / E: fr spiritiste] 1 smf Adept al spiritismului Si: spiritualist (3). 2 a Care aparține spiritismului. 3 a Referitor la spiritism.
9. [Scriban] *spiritízm n. (d. spirit). Doctrina celor ce pretind că evoacă spiritele și că comunică cu ele pin ajutoru unei persoane numite mediu (O poveste!).
10. [DOOM 3] spiritism s. n.
11. [DOOM 2] spiritism s. n.
12. [IVO-III] spiritism.
13. [D.Religios] spiritism s. n. 1. Concepție ivită în America la jumătatea sec. 19 și răspândită peste câțiva ani în Europa, bazată pe credința că sufletele (spiritele) morților supraviețuiesc și pot comunica cu cei vii prin diferite procedee oculte asupra unor fapte ascunse, trecute sau viitoare, prin intermediul unei persoane căzute în transă (mediul) sau prin mișcarea meselor, scrierea pe masă ș.a. 2. Practică bazată pe spiritism. – Din fr. spiritisme.
14. [DE] SPIRITISM (< fr.) s. n. Credință potrivit spiritele (sufletele) morților ar supraviețui, iar cei vii ar putea să comunice cu ele prin diverse procedee (de ex. prin acțiunea unui „mediu”); practică bazată pe această concepție.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL