1. [DEX '09] ȘPERȚUIALĂ, șperțuieli, s. f. Faptul de a da sau de a primi șperț; mituială. – Șperțui + suf. -eală.
2. [MDA2] șperțuială sf [At: BENIUC, M. C. I. , 480 / Pl: ~ieli / E: șperțui + -eală] (Fam) 1 Oferire de șperț (1) Si: mituire, (fam) șperț (2), șperțărie (1). 2 Primire de șperț (1) Si: mituire, (fam) șperț (3), șperțărie (2).
3. [DLRLC] ȘPERȚUIALĂ, șperțuieli, s. f. Faptul de a da (sau de a primi) șperț; mituială.
4. [DOOM 3] șperțuială (fam.) s. f., g.-d. art. șperțuielii; pl. șperțuieli
5. [DOOM 2] șperțuială (fam.) s. f., g.-d. art. șperțuielii; pl. șperțuieli
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL