1. [MDA2] sperli [At: ANON. CAR. / V: spâr~ / Pzi: ~lesc / E: ns cf zbârli] 1 vt (Reg; c.i. părul de pe cap, de pe coamă sau, pex, capul, coama) A zbârli. 2-3 vtr (Trs; d. păsări, în special d. curcani) A (se) înfoia.
2. [DEX '09] ȘPARLI, șparlesc, vb. IV. Tranz. (Arg.) A șterpeli, a fura. ◊ Expr. A o șparli = a pleca pe neobservate, a o șterge. – Et. nec.
3. [MDA2] spârli1 v vz sperli
4. [MDA2] șpardi v vz șparli
5. [MDA2] șparli [At: CREANGĂ, O. 214 / V: (arg) sp~, spâr~, ~rdi, șpăr~, șper~, șpur~ / Pzi: ~lesc / E: pbl ctm șterpeli + pârli] (Arg; fam) 1 vi (Îe) A o ~ A pleca repede (și pe neobservate). 2 vt# A șterpeli (2).
6. [MDA2] șpârli v vz șparli
7. [MDA2] șperli v vz șparli
8. [MDA2] șpurli v vz șparli
9. [DEX '98] ȘPARLI, sparlesc, vb. IV. Tranz. (Arg.) A șterpeli, a fura. ◊ Expr. A o șparli = a pleca pe neobservate, a o șterge. – Et. nec.
10. [DLRLC] ȘPARLI, șparlesc, vb. IV. Tranz. (Familiar) A șterpeli, a fura. Negustorii de tinichele și bomboane prinseră a striga mai tare, sfădindu-se cu țărăncile, apucînd de urechi copiii care li se băgau pe sub mînă să le șparlească marfa. CAMILAR, N. II 84. ◊ Expr. A o șparli = a pleca pe neobservate, a o tuli, a o șterge. Văzînd eu o vreme ca asta, am șparlit-o la baltă. CREANGĂ, O. A. 65.
11. [Scriban] șpardésc, șparlésc și șperlésc v. tr. (d. șperlă, ca germ. sich aus dem staube machen și fr. prendre la poudre d’escampette). Mold. Fam. A o șpardi, a o pașli, a o șterpeli, a o șterge, a o șchelma, a spăla putina, a dispărea pe furiș.
12. [Scriban] șparlésc, V. șpardesc.
13. [Scriban] șperlésc, V. șpardesc.
14. [DOOM 3] șparli (a ~) (fam.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. șparlesc, 3 sg. șparlește, imperf. 1 șparleam; conj. prez. 1 sg. să șparlesc, 3 să șparlească
15. [DOOM 2] șparli (a ~) (fam.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. șparlesc, imperf. 3 sg. șparlea; conj. prez. 3 să șparlească
16. [Argou] a o șparli expr. a pleca pe neobservate
17. [Argou] șparli, șparlesc v. t. a fura
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL