1. [MDA2] speleoterapie sf [At: DN3 / Pl: ~ii / E: speleo- + -terapie cf gr σπέος „cavernă”, θεραπεία „tratament”] (Med) Tratarea unor boli (astm bronșic, bronșite etc.) prin șederea bolnavilor în peșteri sau în saline.
2. [DN] SPELEOTERAPIE s.f. (Med.) Tratarea unor boli (astm bronșic, bronșită etc.) prin șederea bolnavilor în peșteri sau în saline. [Gen. -iei. / cf. gr. spelaion – cavernă, therapeia – tratament].
3. [MDN '00] SPELEOTERAPIE s. f. tratarea unor boli (astm bronșic, bronșite etc.) prin utilizarea peșterilor sau salinelor. (< speleo- + -terapie2)
4. [DCR2] spe(le)oterapie s. f. (med.) ◊ „Speleoterapie. În Grota Păcii, de lângă Josvafo (Ungaria) a început să se practice tratamentul traheitei, al bronșitei cronice și afecțiunilor astmatice. Se studiază posibilitățile extinderii speleoterapiei și la alte grote.” I.B. 23 XI 72 p. 4. ◊ „Eficacitatea tratării unor forme de astm în minele de sare. «Speoterapia», cum a fost denumit acest tratament, a fost experimentată în Polonia și în U.R.S.S.” R.l. 1 II 78 p. 6 //din spe(le)o + terapie; DN3//
5. [DETS] SPELEO- „peșteră, cavernă”. ◊ gr. spelaion „grotă, peșteră” > fr. spéléo-, engl. id., it. id., germ. speläo- > rom. speleo-. □ ~log (v. -log), s. m. și f., speolog*; ~logie (v. -logie1), s. f., speologie*; ~morfic (v. -morfic), adj., care prezintă aspectul unei caverne; ~scopie (v. -scopie), s. f., examen al unei caverne pulmonare; ~stomie (v. -stomie), s. f., deschidere operatorie a unei caverne pulmonare tuberculoase; ~terapie (v. -terapie), s. f., tratare a unor boli pulmonare prin utilizarea peșterilor și a salinelor; ~tomie (v. -tomie), s. f., incizie chirurgicală a unei caverne pulmonare; sin. cavernotomie.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL