Acasã » Definitii » Definiție și ce înseamnă specificativ

Definiție și ce înseamnă specificativ

1. [DEX '09] SPECIFICATIV, -Ă, specificativi, -e, adj. (Rar) Care specifică, în care se specifică ceva; specificator. – Din fr. spécificatif.

2. [MDA2] specificativ, ~ă a [At: RESMERIȚĂ, D. / Pl: ~i, ~e / E: fr spécificativ] 1-3 Care specifică (1, 3, 5) Si: specificator (1-3).

3. [DN] SPECIFICATIV, -Ă adj. (Rar) Specificator. [Cf. fr. spécificatif].

4. [MDN '00] SPECIFICATIV, -Ă adj. specificator. (< fr. spécificatif)

5. [Șăineanu, ed. VI] specificativ a. care specifică.

6. [DOOM 3] specificativ (rar) adj. m., pl. specificativi; f. specificativă, pl. specificative

7. [DOOM 2] specificativ (rar) adj. m., pl. specificativi; f. specificativă, pl. specificative

Sursă: DEX online sub licență GNU GPL

Alte articole interesante...

1. [DEX '09] SPICIFORM, -Ă, spiciformi, -e, adj. Care are formă de spic (1). – […]

1. [MDA2] spicilegiu sn [At: ANTONESCU, D. / Pl: ~ii / E: lat spicilegium] (Liv) […]

1. [MDA2] spiciță sf [At: ALR I, 825/556 / Pl: ~țe / E: spiță + […]

1. [DEX '09] SPICUI, spicuiesc, vb. IV. Tranz. 1. A culege spice (1) din lan; […]

1. [DEX '09] SPICUIALĂ, spicuieli, s. f. (Rar) Spicuire. – Spicui + suf. -eală. 2. […]

1. [DEX '09] SPICUIRE, spicuiri, s. f. Acțiunea de a spicui și rezultatul ei; spicuială. […]

1. [MDA2] spicuit sns [At: DDRF / E: spicui] (Rar) 1-2 Spicuire (1-2). 2. [DEX […]

1. [DEX '09] SPICUITOR, -OARE, spicuitori, -oare, s. m. și f. (Rar) Persoană care spicuiește. […]