1. [DEX '09] ȘPĂLTUITĂ, șpăltuite, adj. (Despre piei) Care a fost supusă șpăltuirii. – V. șpăltui.
2. [MDA2] șpăltuită a [At: LTR2 XVII, 39 / Pl: ~te / E: șpăltui] (Tăb; d. piei) Care a fost supusă șpăltuirii.
3. [DEX '98] ȘPĂLTUITĂ, șpăltuite, adj. (Despre piei) Care a fost supus șpăltuirii. – V. șpăltui.
4. [DEX '09] ȘPĂLTUI, șpăltuiesc, vb. IV. Tranz. A despica în grosime pieile de tăbăcărie, în cursul procesului de prelucrare. – Din germ. spalten.
5. [MDA2] șpăltui vt [At: NOM. MIN. I, 382 / V: sp~, ~Ițui / Pzi: ~esc / E: ger spalten] (Tăb;i. piei) A supune șpăltuirii.
6. [DLRLC] ȘPĂLTUI, șpăltuiesc, vb. IV. Tranz. A despica în grosime pieile de tăbăcărie, în cursul procesului de prelucrare. Mașină de șpăltuit.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL