1. [DEX '09] SPĂIMOS, -OASĂ, spăimoși, -oase, adj. (Pop.) Care se sperie ușor; fricos, sperios. ♦ Care provoacă spaimă; înspăimântător, înfricoșător. – Spaimă + suf. -os.
2. [MDA2] spăimos, ~oasă a [At: CANTEMIR, I. I. II, 187 / Pl: ~oși, ~oase / E: spaimă + -os] (Îvp) 1 Înspăimântător. 2 (Cu valoare de superlativ) Teribil. 3 Sperios (1).
3. [DLRLC] SPĂIMOS, -OASĂ, spăimoși, -oase, adj. 1. Care se sperie; sperios, fricos. 2. Care sperie, produce spaimă; înspăimîntător. Adevărul era aici și era spăimos. C. PETRESCU, R. DR. 5.
4. [Șăineanu, ed. VI] spăimos a. se zice de calul năzuros.
5. [Scriban] spăĭmós, -oásă adj.(d. spaĭmă). Vechĭ. Groznic. Azĭ. Sperios.
6. [DOOM 3] spăimos (pop.) adj. m., pl. spăimoși; f. spăimoasă, pl. spăimoase
7. [DOOM 2] spăimos (pop.) adj. m., pl. spăimoși; f. spăimoasă, pl. spăimoase
8. [DRAM 2021] spăimós, -oasă, spăimoși, -se, adj. (pop.) 1. Speriat, fricos: „[Pe zâne] le drăgostesc feciorii, dar ele fug de ei, că ele-s spăimoase și numai care apucă de le prind aceia le și drăgostesc” (Bilțiu, 1999: 176). 2. Înspăimântător: „Tare hâdă-o fost. O fost tare spăimoasă. O fost nănașa cu lumânări” (Bilțiu, 2007: 87). – Din spaimă + suf. -os.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL