1. [DEX '09] ȘOSELUIRE, șoseluiri, s. f. Acțiunea de a șoselui și rezultatul ei; șoselare. – V. șoselui.
2. [MDA2] șoseluire [At: I. IONESCU, D. 112 / Pl: ~ri / E: șoselui] 1 Transformare a unui drum în șosea (1) prin asfaltare sau pietruire Si: (rar) șoselare (1). 2 Înzestrare a unei zone geografice cu o rețea de șosele (1) Si: (rar) șoselare (2).
3. [DLRLC] ȘOSELUIRE, șoseluiri, s. f. Acțiunea de a șoselui și rezultatul ei; șoselare. Șoseluirea a două uliți. I. IONESCU, D. 112.
4. [DEX '09] ȘOSELUI, șoseluiesc, vb. IV. Tranz. A transforma un drum în șosea prin pietruire, pavare; a șosela. ♦ A înzestra o regiune cu o rețea de șosele. – Șosea + suf. -ui.
5. [MDA2] șoselui vt [At: COSTINESCU / Pzi: -esc / E: șosele (pil șosea) + -ui] 1 (C. i. drumuri) A transforma în șosea (1) prin pietruire sau asfaltare Si: (rar) a șosela (1). 2 (C. i. o zonă geografică) A înzestra cu o rețea de șosele (1) Si: (rar) a șosela (2).
6. [DLRLC] ȘOSELUI, șoseluiesc, vb. IV. Tranz. A pava un drum, a-l transforma în șosea; a șosela. ♦ A înzestra o regiune cu o rețea de șosele.
7. [Șăineanu, ed. VI] șoseluì v. a așterne o șosea.
8. [Scriban] *șoseluĭésc v. tr. (d. șosea). Pavez cum se pavează obișnuit șoselele (cu prund orĭ peatră sfărămată saŭ macadam): drum șoseluit.
9. [DOOM 3] șoseluire s. f., g.-d. art. șoseluirii; pl. șoseluiri
10. [DOOM 2] șoseluire s. f., g.-d. art. șoseluirii; pl. șoseluiri
11. [DOOM 3] șoselui (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. șoseluiesc, 3 sg. șoseluiește, imperf. 1 șoseluiam; conj. prez. 1 sg. să șoseluiesc, 3 să șoseluiască
12. [DOOM 2] șoselui (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. șoseluiesc, imperf. 3 sg. șoseluia; conj. prez. 3 să șoseluiască
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL