Definiție și ce înseamnă șOPÂRLIȚĂ

1. [DEX '09] ȘOPÂRLIȚĂ, șopărlițe, s. f. 1. Diminutiv al lui șopârlă. 2. Numele mai multor plante erbacee cu flori azurii sau albastre dispuse în ciorchine, folosite în medicină (Veronica). 3. (Bot.) Amăreală (2). – Șopârlă + suf. -iță.

2. [MDA2] șopârliță sf [At: BARONZI, L. 145 / Pl: -țe / E: șopârlă + -iță] 1-14 (Zlg; șhp) Șopârlă (1-7) (mică) Si: (reg) șopârcuță (1-14), șopărleață (1-14). 15 (Pop) Plantă erbacee cu tulpină păroasă, cu flori albastre sau roșiatice, folosită în medicină {Veronica latifolia). 16 (Bot; pop) Bobornic (Veronica chamaedrys). 17 (Bot; pop) Iarba-șarpelui (Veronica teucrium). 18 (Pop) Plantă erbacee cu flori albăstrii, rar, albe sau trandafirii, dispuse în ciorchine, folosită în medicină (Veronica Bachofeni). 19 (Bot; pop) Buruiană-mare (Veronica longifolia). 20 (Pop) Planta Veronica prostrata. 21 (Pop) Planta Veronica serpyllifolia. 22 (Reg) Planta Veronica baumgartenii. 23 (Bot; pop) Șopârlaiță (4) (Prunella vulgaris). 24 (Bot; pop; șîc ~ – albă) Șopârlaiță (7) (Parnassia palustris). 25 (Bot; pop) Șerpariță (1) (Polygala vulgaris). 26 (Bot; pop) Iarbă-lăptoasă (Polygala major). 27 (Bot; pop) Amăreală (Polygala comosa).

3. [DEX '98] ȘOPÂRLIȚĂ, șopârlițe, s. f. 1. Diminutiv al lui șopârlă. 2. Numele mai multor plante erbacee cu flori azurii sau albastre dispuse în ciorchine, întrebuințate în medicină (Veronica). 3. (Bot.) Amăreală (2). – Șopârlă + suf. -iță.

4. [DLRLC] ȘOPÎRLIȚĂ, șopîrlițe, s. f. 1. Diminutiv al lui șopîrlă. 2. Nume dat mai multor plante erbacee cu flori azurii sau albastre dispuse în ciorchine, întrebuințate în medicină (Veronica chamaedrys).

5. [DOOM 3] șopârliță s. f., g.-d. art. șopârliței; pl. șopârlițe

6. [DOOM 2] șopârliță s. f., g.-d. art. șopârliței; pl. șopârlițe

7. [DFL] PARNASSIA L., PARNASIA, ȘOPÎRLIȚĂ ALBĂ, fam. Saxifragaceae. Gen originar din regiuni răcoroase ale emisferei nordice, 44 specii, erbacee, perene, cu frunze ovate sau oblonge, pețiolate. Flori (5 sepale îndepărtate mai lungi decît sepalele, 5 stamine fertile, deseori alternînd cu 5 staminodii situate în fața petalelor) solitare, terminale, mari, pe un peduncul cu o frunză.

8. [DFL] VERONICA L., ȘOPÎRLIȚĂ, VERONICA, fam. Scrophulariaceae. Gen originar din regiunile temperate și reci ale globului, peste 200 specii, anuale, vivace, erbacee sau lemnoase. Frunze opuse, rar în verticil sau alterne, uneori grupate la baza tulpinii, formînd rozete. Flori albastre, albe, purpur, roșii cu dungi (caliciul cu 4-5 lacinii, rar 3, 2 stamine intercalate pe buza superioară, corolă rotundă, patentă, bilabiată, buza inferioară mai mică, cu tubul cilindric), dispuse la vîrful ramurilor, pînă la 0,40 m lungime, sau în axa frunzei, cu bractee, în spice sau raceme. Fruct, capsulă.

9. [Argou] șopârlița s. glum. (în anii dictaturii ceaușiste) Radio Europa Liberă.

10. [DRAM 2021] șopârlíță, șopârlíțe, (șopârlăriță), s.f. 1. (med.) Anghină difterică: „Dacă omul are nădușeli și-l strânge la grumaz și de-abia poate răsufla, atunci zicem că-i beteag de șopârlăriță” (Bârlea, 1924, II: 379). ■ Descântec de șopârliță: „Luăm miere de stup și zicem: Șopârlăriță lungariță, / Fugi de la (cutare). / Să mergem, să fugim, / Că iese neagra tomoiagă / De sub pat, / De sub hat...” (Bârlea, 1924: 381). 2. (bot.) Numele a două plante erbacee (Veronica orchidea și Parnasia palustris). – Din șopârlă + suf. -iță (DEX, MDA).

11. [DRAM 2015] șopârliță, șopârlițe, (șopârlăriță), s.f. – 1. (med.) Anghină difterică: „Dacă omul are nădușeli și-l strânge la grumaz și de-abia poate răsufla, atunci zicem că-i beteag de șopârlăriță” (Bârlea, 1924, II: 379); „Luăm miere de stup și zicem: Șopârlăriță lungariță, / Fugi de la (cutare). / Să mergem, să fugim, / Că iese neagra tomoiagă / De sub pat, / De sub hat...” (Bârlea, 1924: 381). 2. (bot.) Numele a două plante erbacee (Veronica orchidea și Parnasia palustris). – Din șopârlă (cf. alb. shapi) + suf. -iță (DEX, MDA).

12. [DRAM] șopârliță, -e, (șopârlaiță), s.f. – 1. (med.) Anghină difterică: „Dacă omu are nădușeli și-l strânge la grumaz și de-abia poate răsufla, atunci zicem că-i beteag de șopârlăriță” (Bârlea 1924 II: 379); „Luăm miere de stup și zicem: Șopârlăriță lungariță, / Fugi de la (cutare). / Să mergem, să fugim, / Că iese neagra tomoiagă / De sub pat, / De sub hat...” (Bârlea 1924: 381). 2. Numele a două plante erbacee (Veronica orchidea și Parnasia palustris). – Din șopârlă (termen autohton, cf. alb. shapi) + -iță.

Sursă: DEX online sub licență GNU GPL

Alte articole interesante...

1. [MDA2] stereoautograf sn [At: DN3 / P: ~re-o-a-u~ / Pl: ~e / E: ns […]
1. [MDA2] stereoautografie sf [At: DN3 / P: ~re-o-a-u~ / Pl: ~ii / E: fr […]
1. [DEX '09] STEREOBAT, stereobate, s. n. Masiv de zidărie, de obicei reprofilat sau în […]
1. [MDA2] stereocameră sf [At: LTR2 / Pl: ~re / E: stereo2- + cameră] Cameră […]
1. [MDN '00] STEREOCARDIOGRAFIE s. f. vectocardiografie tridimensională. (< fr. stéréocardiographie) 2. [DETS] STEREO- „solid, […]
[MDN '00] STEREOCARDIOGRAMĂ s. f. imagine prin stereocardiografie. (< fr. stéréocardiogramme) Sursă: DEX online sub […]
1. [DEX '09] STEREOCARTOGRAF, stereocartografe, s. n. Aparat folosit pentru obținerea automată a planului topografic […]
1. [DEX '09] STEREOCARTOGRAFIE s. f. Procedeu de întocmire a hărților cu ajutorul stereogramelor. [Pr.: […]
Copyright 2026 © Explicativ.ro