1. [DEX '09] ȘONTOROGI, șontorogesc, vb. IV. Intranz. și refl. A deveni sau a face pe cineva șchiop, schilod. – Din șontorog.
2. [MDA2] șontorogi [At: TDRG / Pzi: ~ogesc / E: șontorog] (Reg) 1 vi A șchiopăta (1). 2-3 vtr A (se) șchiopa (1-2).
3. [DEX '98] ȘONTOROGI, șontorogesc, vb. IV. Intranz. și refl. A (se) ologi. – Din șontorog.
4. [DLRLC] ȘONTOROGI, șontorogesc, vb. IV. Intranz. A ajunge șontorog; a ologi.
5. [DEX '09] ȘONTOROG, -OAGĂ, șontorogi, -oage, adj. (Fam.) Șchiop. ♦ (Substantivat) Epitet depreciativ dat unui om lipsit de putere, slăbănog. – Din șont. Cf. magh. dial. czomtorag.
6. [MDA2] ciontorog, ~oagă a vz șontorog
7. [MDA2] șontorog, ~oagă [At: KLEIN, D. 424 / V: (reg) cion~ / Pl: ~ogi, ~oage / E: șont2 cf mg dal czomtorag] (Reg) 1-6 smf, a (Adesea dep) Șchiop (1-6). 7 a (Pex; d. oameni) Lipsit de putere. 8 a (Dep; d. oameni) Crăcănat2 (2). 9 a (Rar; d. obiecte) Diform (2).
8. [DEX '98] ȘONTOROG, -OAGĂ, șontorogi, -oage, adj. Șchiop. ♦ (Substantivat) Epitet depreciativ dat unui om lipsit de putere, slăbănog. – Din șont. Cf. magh. dial. czomtorag.
9. [DLRLC] ȘONTOROG, -OAGĂ, șontorogi, -oage, adj. Șchiop, cotonog. Care vi-i dușmanul? să-l văd și eu! A... cel cu cîrjă? Ce-i? îi șontorog? CAMILAR, N. II 311. ♦ (Substantivat) Termen depreciativ pentru un om lipsit de putere, slăbănog. Plătește-i șontorogului cafelele. G. M. ZAMFIRESCU, SF. M. N. I 145. Nu ți-e rușine, zice baba, coșcogea flăcăul zdravăn, în floarea vrîstei tale, să te bucuri tu la o biată șontoroagă de bătrînă ca mine, fără putere. CARAGIALE, O. III 56.
10. [Șăineanu, ed. VI] șontorog a. și m. olog și șchiop: o biată șontoroagă de bătrână CAR. [Derivat din șonț cu acelaș sufix analogic ca în boșorog].
11. [Scriban] șontoróg, -oágă adj. și s. (din șontîc și rog din hodorog). Iron. Olog, șchĭop, hodorogit.
12. [DOOM 3] șontorogi (a ~) (rar) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. șontorogesc, 3 sg. șontorogește, imperf. 1 șontorogeam; conj. prez. 1 sg. să șontorogesc, 3 să șontorogească
13. [DOOM 2] șontorogi (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. șontorogesc, imperf. 3 sg. șontorogea; conj. prez. 3 să șontorogească
14. [DOOM 3] șontorog (fam.) adj. m., pl. șontorogi; f. șontoroagă, pl. șontoroage
15. [DOOM 2] șontorog (fam.) adj. m., pl. șontorogi; f. șontoroagă, pl. șontoroage
16. [DRAM 2021] șontoróg, -oagă, șontorogi, -oage, adj. (reg.) Șchiop, infirm. – Din șont „șchiop”, cf. magh. dial. czomtorag (Șăineanu, MDA).
17. [DRAM 2015] șontorog, șontoroagă, adj. – (reg.) Șchiop, infirm. – Din șont „șchiop”, cf. magh. dial. czomtorag (Șăineanu, DEX, MDA).
18. [DRAM] șontorog, -oagă, adj. – Șchiop, infirm. – Din șont „șchiop”, cf. magh. dial. czomtorag.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL