[DE] SOLONȚ, com. în jud. Bacău, situată în NV depr. Tazlău, la poalele SE ale m-ților Goșmanu, pe râul Solonț; 3.921 loc. (2005). Expl. de petrol și sare gemă. Izvoare cu ape sărate și sulfuroase. În satul S. se află o biserică romano-catolică (sec. 17), o biserică ortodoxă cu zid (1767, restaurată în 1790) și una de lemn (c. 1808), iar în satul Cucuieți există biserica Sfinții Voievozi (1749, restaurată în 1808).
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL