1. [MDA2] solomâzdră sf vz salamandră
2. [DEX '09] SALAMANDRĂ, salamandre, s. f. Animal batracian asemănător cu șopârla, cu picioarele scurte și îndreptate în lături și cu pielea neagră pătată cu galben, care secretă o substanță iritantă cu rol protector (Salamandra salamandra). – Din fr. salamandre, lat. salamandra.
3. [MDA2] călămâzdră sf vz salamandră
4. [MDA2] colomândră sf vz salamandră
5. [MDA2] iolomânzdră sf vz salamandră
6. [MDA2] salamandră sf [At: FL. D. (1680), 66r /4 / V: (pop) sălămâzd~, solom~, solomâzd~, (reg) călămând~, colom~, colomândră, coromâzlă, foromâzlă, holomâzd~, jolomâzd~, ~ru sm, ~astru sm, ~măzd~, ~mâzdă, ~mâzd~, ~lămazd~, ~lomăn~, saramâzdă, sălamăzd~, sălăm~, sălămăn~, sălămăzd~, solom~, solomăn~, solomezd~ (Pl și: solomezdri), solomâzgă, soromâslă, sula~, sulumăzd~, șolomăzd~, șolomen~, șolomizd~, șolom~, șolomâzd~, șulim~, zalamâzd~, zălamâzd~, zălămăzd~, zălămâzd~, zolom~[1], zolomâzd~, zolomâzlă / Pl: ~re / E: ngr σαλαμάνδρα, lat salamandra, fr salamandre, ger Salamander] 1 Specie de animal amfibian din ordinul caudatelor, asemănător cu șopârla, cu picioarele scurte și îndreptate în lături, cu corpul turtit și lat, cu pielea de culoare neagră cu pete galbene, cu tegumentul lucios care secretă o substanță iritantă cu rol protector Si: (reg) șopârlă (2) (Salamandra Salamandra). 2 (Îc) Sălămâzdră-crestată Specie de batracian de culoare castanie, cu pete, având o creastă dințată de-a lungul spinării (Molge cristata). 3 (Îc) Sălămâzdră-cu-dungi Specie de batracian de culoare măslinie, cu dungi de-a lungul trupului, cu vârful cozii ascuțit (Molge vulgaris). 4 (Îc) Sălămâzdră-de-munte Specie de batracian cu spatele colorat albastru-cenușiu și cu numeroase pete (Molge alpestris). 5 (Îc) Sălămâzdră-de-apă Specie de batracian specifică zonelor montane (Triton montadonii). 6 (Reg) Șopârlă (1) (Lacerta). 7 (Reg) Capră pestriță. 8 (Trs; îf șulimandră) Femeie vioaie, flușturatică (și intrigantă). 9 (Rar) Sobă de fier, asemănătoare cu godinul, folosită la încălzit.
7. [MDA2] salamandru sm vz salamandră
8. [MDA2] salamastru sm vz salamandră
9. [MDA2] salamăzdră sf vz salamandră
10. [MDA2] salamâzdă sf vz salamandră
11. [MDA2] salamâzdră sf vz salamandră
12. [MDA2] salămazdră sf vz salamandră
13. [MDA2] salomăndră sf vz salamandră
14. [MDA2] saramâzdă sf vz salamandră
15. [MDA2] sălamăzdră sf vz salamandră
16. [MDA2] sălămăndră sf vz salamandră
17. [MDA2] sălămăzdră sf vz salamandră
18. [MDA2] sălămândră sf vz salamandră
19. [MDA2] sălămâzdră sf vz salamandră
20. [MDA2] solomandră sf vz salamandră
21. [MDA2] solomazdră sf vz salamandră
22. [MDA2] solomăndră sf vz salamandră
23. [MDA2] solomândră sf vz salamandră
24. [MDA2] solomâzdriță sf vz salamandră
25. [MDA2] solomâzgă sf vz salamandră
26. [MDA2] solomezdră sf vz salamandră
27. [MDA2] soromâslă sf vz salamandră
28. [MDA2] sulamandră sf vz salamandră
29. [MDA2] sulumăzdră sf vz salamandră
30. [MDA2] șolomândră sf vz salamandră
31. [MDA2] șolomâzdră sf vz salamandră
32. [MDA2] șolomendră sf vz salamandră
33. [MDA2] șolomizdră sf vz salamandră
34. [MDA2] șulimandră sf vz salamandră
35. [MDA2] zalamâzdră sf vz salamandră
36. [MDA2] zălamâzdră sf vz salamandră
37. [MDA2] zălămăzdră sf vz salamandră
38. [MDA2] zălămâzdră sf vz salamandră
39. [MDA2] zolomândră[1] sf vz salamandră
40. [MDA2] zolomâzdră sf vz salamandră
41. [MDA2] zolomâzlă sf vz salamandră
42. [DEX '98] SALAMANDRĂ, salamandre, s. f. Animal batracian asemănător cu șopârla, cu picioarele scurte și îndreptate în lături și cu pielea neagră pătată cu galben, care secretă o substanță protectoare iritantă (Salamandra salamandra). – Din fr. salamandre, lat. salamandra.
43. [DLRLC] SALAMANDRĂ, salamandre, s. f. Animal din clasa batracienilor, asemănător cu șopîrla, cu picioare scurte și date în lături, cu pielea neagră pătată cu galben, care secretează un suc otrăvitor; trăiește prin locuri întunecoase și umede, hrănindu-se cu insecte și viermișori (Salamandra maculosa). ◊ Fig. Cu ochii țintă la salamandrele flăcărilor. C. PETRESCU, S. 80. Seara, cînd perdelele sînt trase, cad pe gînduri, privind la salamandrele din sobă. GHICA, S. 341.
44. [DLRLC] SĂLĂMÎZDRĂ, sălămîzdre, s. f. (Și în forma solomîzdră) Salamandră. Cocostîrcul... este o pasere foarte folositoare, curățind împrejurimea... de șerpi, solomîzdre, șoareci, broaște. MARIAN, O. II 332. Salamandrele... poporul le cunoaște sub numele de solomîzdre. ȘEZ. II 71. ◊ Fig. Acea voce... nu era a lui, ci a unei sălămîzdre otrăvite și reci care era în el, ascunsă adînc de tot în cuta cea mai lăuntrică a inimii. DUMITRIU, B. F. 34. – Variantă: solomîzdră s. f.
45. [DLRLC] SOLOMÎZDRĂ s. f. v. sălămîzdră.
46. [DLRM] SĂLĂMÎZDRĂ, sălămîzdre, s. f. (Pop.) Salamandră. [Var.: solomîzdră s. f.] – Gr. salamandra.
47. [DN] SALAMANDRĂ s.f. Batracian asemănător șopîrlei, care trăiește prin locuri umede și întunecoase. [Cf. lat., gr. salamandra, fr. salamandre].
48. [MDN '00] SALAMANDRĂ s. f. mic batracian, asemănător șopârlei, prin locuri umede și întunecoase. (< fr. salamandre, lat. salamandra)
49. [Șăineanu, ed. VI] salamandră f. un fel de reptil amfibiu, asemenea șopârlelor, căruia se atribuia în vechime însușirea de a nu arde în foc (Lacerta salamandra).
50. [Șăineanu, ed. VI] sălămăzdră f. pop. salamandră: sălămăzdra trăiește în foc AL. [Alterațiune populară din salamandră].
51. [Scriban] * salamándră f., pl. e (lat. vgr. salamándra, d. pers. semender). Zool. Un fel de batracian de forma și mărimea șopîrlelor (lacerta salamandra): ceĭ vechĭ credeaŭ că salamandra nu arde în foc. – Pop. sălămîzdră, solomîzdră, șuliméndriță și șulumîndriță.
52. [Scriban] sălămîzdră și solomîzdră V. salamandră.
53. [Scriban] solomîzdră, V. sălămîzdră.
54. [DOOM 3] salamandră s. f., g.-d. art. salamandrei; pl. salamandre
55. [DOOM 2] salamandră s. f., g.-d. art. salamandrei; pl. salamandre
56. [IVO-III] salamandră.
57. [DER] salamandră (salamandre), s. f. – Gușter (Salamandra maculosa). – Var. sălămîzdră, solomîzdră, șulemendriță, șulumîndriță. Mr. salamendră. Gr. σαλαμάνδρα (Tiktin; Diculescu, Elemente, 486; Pușcariu, Dacor., III, 819; REW 7523), probabil prin mgr., cf. bg. salamandra. Salamastră, s. f., (Dobr., curea, funie) trebuie să fie același cuvînt, cf. pentru semantism cele două sensuri ale lui năpîrcă.
58. [DE] SALAMÁNDRĂ (< fr., lat.) s. f. Specie de amfibian din ordinul urodelelor (caudatelor), cu corpul negru cu pete galbene și laturile inelate (Salamandra salamandra). Tegumentul lucios al s. secretă o substanță iritantă cu rol protector. Trăiește în N Africii, în S și în centrul Europei. Sin. solomâzdră.
59. [DRAM 2021] solomấzdră, (sălămâzdră), adj., s.f. 1. Salamandră. 2. (Capră) pestriță. – Cf. salamandră (MDA).
60. [DRAM 2015] solomâzdră, adj. – (ref. la capre) Pestriță (Precup, 1926). (v. sălămâzdră). – Cf. salamandră (MDA).
61. [DRAM] solomâzdră, adj. – (ref. la capre) Pestriță (Precup 1926). Vezi sălămâzdră. – Din salamandră (ref. la culoarea pielii).
62. [DAR] sălămâzdră, sălămâzdre, s.f. (pop.) salamandră.
63. [DRAM 2021] sălămấzdră, sălămâzdre, (solomâzdră), s.f. (reg.; pop.) Salamandră. ■ În Maram.: salamandră de uscat (Salamandra salamandra), care trăiește în pădurile întunecate și umede de fag (în Munții Rodnei, pe valea Slătioara, pe Vaser) și salamandră de munte (Triturus alpestris, Laur), pe Vaser, Pasul Gutâi, Munții Maramureșului, Munții Rodnei. – Din gr. salamandra (DLRM).
64. [DRAM 2015] sălămâzdră, sălămâzdre, (solomâzdră), s.f. – (reg.; pop.) Salamandră, batrician cu pielea netedă, neagră, pătată cu galben. În Maramureș, întâlnim mai multe specii cu acest nume: salamandră de uscat (Salamandra salamandra), care trăiește în pădurile întunecate și umede de fag, îndeosebi pe malul pâraielor sau lângă izvoare (în Munții Rodnei, pe valea Slătioara, pe Vaser) și salamandră de munte (Triturus alpestris, Laur), pe Vaser, Pasul Gutâi, Munții Maramureșului, Munții Rodnei (Ardelean, Beres, 2000). – Din gr. salamandra (Tiktin, cf. DER; DLRM).
65. [DRAM 2015] zolomâzdră, s.f. – (reg., zool.) Salamandră. Animal batrician, mai mic decât șopârla, cu picioare scurte, cu pielea neagră pătată cu galben; trăiește în locuri umede (se spune că ea cade o dată cu ploaia). – Cf. solomâzdra (< lat. salamandra) (MDA).
66. [DRAM] sălămâzdră, -e, (solomâzdră), s.f. – (pop.) Salamandră, batrician cu pielea netedă, neagră, pătată cu galben. În Maramureș întâlnim mai multe specii cu acest nume: salamandră de uscat (Salamandra salamandra), care trăiește în pădurile întunecate și umede de fag, îndeosebi pe malul pâraielor sau lângă izvoare (în M-ții Rodnei, pe valea Slătioara, pe Vaser) și salamandră de munte (Triturus alpestris, Laur), pe Vaser, pasul Gutâi, M-ții Maramureșului, M-ții Rodnei (Ardelean, Beres 2000). – Din gr. salamandra (Tiktin); lat. salamandra (DEX).
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL