1. [DEX '09] SOLITUDINE s. f. (Livr.) Singurătate, izolare (în care se află cineva). – Din fr. solitude, lat. solitudo, -inis.
2. [MDA2] solitudine sfs [At: HELIADE, O. I, 355 / V: (îvr) ~tute / E: lat solitudo, -inis, it solitudine, fr solitude] (Liv) 1-2 Singurătate (1-2).
3. [DEX '98] SOLITUDINE, solitudini, s. f. (Livr.) Singurătate, izolare (în care se află cineva). – Din fr. solitude, lat. solitudo, -inis.
4. [DLRLC] SOLITUDINE s. f. Singurătate, izolare. Deși înclinat către solitudine, el nu fugea de prietenie. CĂLINESCU, E. 112. Se trezise deodată printre miile și miile de trecători, într-o solitudine care-l apăsa. C. PETRESCU, O. P. I 13.
5. [DN] SOLITUDINE s.f. (Liv.) Singurătate, izolare. [Cf. lat. solitudo, it. solitudine, fr. solitude].
6. [MDN '00] SOLITUDINE s. f. singurătate, izolare. (< fr. solitude, lat. solitudo)
7. [Șăineanu, ed. VI] solitudine f. singurătate.
8. [Scriban] *solitúdine f. (lat solitúdo, -údinis). Singurătate.
9. [MDA2] solitute sfs vz solitudine
10. [DOOM 3] solitudine (livr.) s. f., g.-d. art. solitudinii
11. [DOOM 2] solitudine (livr.) s. f., g.-d. art. solitudinii
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL