1. [DEX '09] SOLICITANT, -Ă, solicitanți, -te, s. m. și f. Persoană care solicită (1); solicitator. – Solicita + suf. -ant Cf. germ. Sollizitant.
2. [MDA2] solicitant, ~ă [At: (a. 1845) DOC. EC. 861 / Pl: ~nți, ~e / E: solicita + -ant] 1-4 smf Persoană care solicită (1, 3-5) Si: solicitator (1-4). 5 a (D. acțiuni) Care presupune un mare consum de energie.
3. [DLRLC] SOLICITANT, -Ă, solicitanți, -te, s. m. și f. Persoană care solicită ceva; solicitator. Surîsul amical de pe buze, cu care întîmpina... solicitanții timizi și necunoscuți de la periferia țării, ascundea o cruntă și lucidă cunoaștere a slăbiciunilor omenești. C. PETRESCU, C. V. 102.
4. [DN] SOLICITANT, -Ă s.m. și f. Cel care solicită (ceva); solicitator. [< fr. sollicitant, germ. Sollizitant].
5. [MDN '00] SOLICITANT, -Ă s. m. f. cel care solicită (1); solicitator. (< germ. Sollizitant)
6. [DOOM 3] solicitant2 s. m., pl. solicitanți
7. [DOOM 3] +solicitant1 adj. m., pl. solicitanți; f. solicitantă, pl. solicitante
8. [DOOM 2] solicitant s. m., pl. solicitanți
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL