1. [DEX '09] ȘOFRĂNEL, șofrănei, s. m. 1. Plantă erbacee cu bulbi, cu flori albastre-liliachii care înfloresc toamna; șofran (2) (Crocus banaticus). 2. (Bot.) Șofrănaș. – Șofran + suf. -el.
2. [MDA2] șofrănel sm [At: PANȚU, PL. / V: (îvr) safran~, (îrg) șăf~, (reg) ~ron~ / Pl: ~ei / E: șofran1 + -el] 1 (Bot) Șofran1 (3) (Crocus banaticus). 2 (Bot) Șofrănaș (Carthamus tinctorius). 3 (Bot) Șofran1 (2) (Crocus heuffelianus). 4 (Bot) Șofran1 (Crocus variegatus). 5 Plantă cu tulpină înaltă, țepoasă, cu flori învoalte Si: (reg) crăpușnic (Crisium furiens).
3. [DEX '98] ȘOFRĂNEL, șofrănei, s. m. 1. Plantă erbacee cu frunze liniare, cu florile albastre-liliachii; șofran (2) (Crocus banaticus). 2. (Bot.) Șofrănaș. – Șofran + suf. -el.
4. [DLRLC] ȘOFRĂNEL s. n. Plantă erbacee cu flori albastre-liliachii care apar toamna, cu fructul o capsulă care apare în primăvara anului următor (Crocus banaticus).
5. [Șăineanu, ed. VI] șofrănel m. plantă ale cării flori procură un product tinctorial spre a vopsi în galben și a falsifica șofranul (Carthamus tinctorius).
6. [Scriban] șofrănél m., pl. eĭ, ca plantă și n. ca văpsea. Șofran din familia compuselor.
7. [MDA2] safranel sm vz șofrănel
8. [MDA2] șăfrănel sm vz șofrănel
9. [MDA2] șofronel sm vz șofrănel
10. [DOOM 3] șofrănel (desp. șo-fră-) s. m., pl. șofrănei, art. șofrăneii
11. [DOOM 2] șofrănel (șo-fră-) s. m., pl. șofrănei, art. șofrăneii
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL