1. [MDA2] socinian, ~ă a [At: XENOPOL, I. R. V, 73 / Pl: ~ieni, ~iene / E: lat socinianus, fr socinien] 1 a Care aparține socinianismului. 2 a Privitor la socinianism. 3 smf Adept al socinianismului.
2. [DN] SOCINIAN, -Ă s.m. și f. Adept al socinianismului. [Pron. -ni-an, pl. -ieni, -iene. / < fr. socinien].
3. [MDN '00] SOCINIAN, -Ă adj., s. m. f. (adept) al socinianismului. (< fr. socinien)
4. [Șăineanu, ed. VI] socinian m. partizan al doctrinei lui Socin, antitrinitar: socinianii sunt răspândiți mai ales în Ardeal.
5. [Scriban] *socinián, -ă adj. Relativ la erezia luĭ Socin. Subst Aderent al socinianizmuluĭ. V. unitar.
6. [DOOM 3] socinian (desp. -ni-an) adj. m., s. m., pl. socinieni (desp. -ni-eni); adj. f., s. f. sociniană, pl. sociniene
7. [DOOM 2] socinian (-ni-an) adj. m., s. m., pl. socinieni (-ni-eni); adj. f., s. f. sociniană, pl. sociniene
8. [DE] SOCINIÉNI (< fr. {s}; n. pr. Socinus) s. m. pl. Adepți ai unui curent protestant antitrinitarian, întemeiat în Italia, de Lelio Sozzni sau Socini (zis Socinus) (1525-1562) și dezvoltat în Polonia de nepotul său Fausto S. (1539-1604), care nega divinitatea lui Hristos, păcatul originar, predestinarea și considera „sfintele taine” doar ca ritualuri simbolice. În sec. 17 s-au contopit cu unitarienii.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL