1. [MDA2] șnap sm vz șneap3
2. [MDA2] șneap3 sn [At: JAHRESBER. VII, 87 / V: (reg) jn~, șnap sm / Pl: ~uri / E: ger Schnapp] 1 (Reg) Înghițitură (de băutură). 2 (Trs; Olt) Bucată mare (de pâine, mămăligă etc.)
3. [DER] sneap (-epuri), s. n. – (Olt.) Bucată, parte. Origine necunoscută.
4. [DER] șneap (-epi), s. m. – Sitar (Scolopax rustica). Germ. Schnopfe (Diez, Gramm., I, 446; Borcea 209), săs. snôep. În Trans. și Banat.
5. [DAR] șneap, șneapuri, s.n. (reg.) 1. înghițitură (de băutură). 2. bucată mare de pâine, de mămăligă etc.; codru.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL