1. [DEX '09] ȘNAPAN, șnapani, s. m. (Fam.) Șarlatan, pungaș, escroc, potlogar. – Din fr. chenapan.
2. [MDA2] șnapan sm [At: KLOPȘTOCK, F. 286 / Pl: ~i / E: fr chenapan] 1 (Pop) Escroc. 2 (Nob) Mârlan1.
3. [DEX '98] ȘNAPAN, șnapani, s. m. Șarlatan, pungaș, escroc, potlogar. – Din fr. chenapan.
4. [DLRLC] ȘNAPAN, șnapani, s. m. (Familiar) Potlogar, șarlatan, pungaș, escroc. (Adjectival) Vor s-aprindă iar pămîntu Pentru pofta lor de bani Toți acești bancheri șnapani. CONTEMPORANUL, S. II, 1949, nr. 156, 14/6.
5. [DN] ȘNAPAN s.m. Pungaș, hoțoman, potlogar; om de nimic. [< fr. chenapan, cf. germ. Schnapphahn].
6. [MDN '00] ȘNAPAN s. m. escroc, pungaș. (< fr. chenapan)
7. [DOOM 3] șnapan (fam.) s. m., pl. șnapani
8. [DOOM 2] șnapan (fam.) s. m., pl. șnapani
9. [DER] șnapan (-ni), s. m. – Șarlatan, pungaș, potlogar. Fr. chenapan.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL