1. [MDA2] smocotit1 sns [At: UDRESCU, GL. / E: smocoti] (Mun) 1-2 Smocăială (1-2) Si: (reg) smocot2 (1-2), smocoteală (1-2). 3 (Pex) Zgomot produs de suptul lacom Si: smocot2 (3), smocoteală (3).
2. [MDA2] smocotit2, ~ă a [At: UDRESCU, GL. / Pl: ~iți, ~e / E: smocoti] (Mun; d. ugerul vacilor) Din care a fost supt tot laptele Si: secătuit.
3. [MDA2] smocoti [At: UDRESCU, GL. / V: zm~ / Pzi: ~tesc, smocot / E: ns cf smocăi] 1 vt (Reg; d. puii de animale) A smocăi (4). 2 vt (Mun; d. sugari) A smocăi (5). 3-4 vir (Reg; d. păsări prinse; îf zm~) A se zbate. 5 vi (Reg; d. o parte a corpului omenesc) A zvâcni. 6 vt (Reg; îf zm~) A părui.
4. [MDA2] zmocoti v vz smocoti
5. [DEXI] zmocoti vb. IV. v. smocoti.
6. [DAR] smocotit, -ă, adj. (reg.; despre ugerul vacilor) din care a fost supt de tot laptele; secătuit.
7. [DAR] smocoti, smocotesc, vb. IV (reg.) 1. (despre puii de animale) a suge cu lăcomie, zbătându-se; a smocăi. 2. (despre sugari) a mișca buzele imitând suptul. 3. (despre păsări prinse; în forma: zmocoti) a se zbate, a se smuci. 4. (despre o parte a corpului omenesc) a zvâcni. 5. (în forma: zmocoti) a părui.
8. [DRAM 2021] smocotí, smocotesc, (zmocoti), v.t.r. (reg.) A se zbate, a se smuci. – Et. nes., cf. smocăi „a trage de păr” (MDA).
9. [DRAM 2015] smocoti, smocotesc, (zmocoti), vb. tranz. – (reg.) A se zbate, a se smuci. – Et. nes., cf. smocăi „a trage de păr” (< smoc + suf. -ăi) (MDA).
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL