1. [DEX '09] SMOCHINI, smochinesc, vb. IV. Refl. (Fam.) A se zbârci1, a se încreți (ca o smochină). – Din smochină.
2. [MDA2] smochini vr [At: SCRIBAN, D. / Pzi: ~nesc / E: smochină] (Fam) 1 (D. pielea omului) A se zbârci. 2 (Pex; d. oameni sau d. părți ale corpului lor) A face zbârcituri pe piele.
3. [DEX '98] SMOCHINI, smochinesc, vb. IV. Refl. A se zbârci1, a se încreți (ca o smochină). – Din smochină.
4. [DLRLC] SMOCHINI, smochinesc, vb. IV. Refl. A căpăta multe zbîrcituri; a se zbîrci. V. stafidi.
5. [DEX '09] SMOCHIN, smochini, s. m. Arbore cu frunzele lobate, cu numeroase flori închise într-un receptacul globulos, care la maturitate devine un fruct comestibil cărnos, dulce și suculent (Ficus carica). – Din smochină (derivat regresiv) sau din sl. smokĭnŭ.
6. [MDA2] smochie sf vz smochin
7. [MDA2] smochin sm [At: PSALT. HUR. 65v/3 / V: (înv) ~e, ~ochie sf, som~, zm~ / Pl: (înv) ~i / E: drr smochină] (Șîc ~ sălbatic) Arbore fructifer din familia moraceelor, înalt de 2-10 m (după regiunea în care crește), cu frunze mari lobate, flori închise în cupe, care la maturitate devin fructe cărnoase, dulci, comestibile (Ficus carica).
8. [MDA2] smochine sm vz smochin
9. [MDA2] zmochin sm vz smochin
10. [DEXI] zmochin s.m. v. smochin.
11. [DEX '98] SMOCHIN, smochini, s. m. Arbore cu frunzele lobate, cu numeroase flori închise într-un receptacul globulos, care la maturitate devine un fruct comestibil cărnos, dulce și suculent (Ficus carica). – Din smochină (derivat regresiv) sau din sl. smokĩnŭ.
12. [DLRLC] SMOCHIN, smochini, s. m. Arbust originar din regiunea mediteraneană, cu frunzele lobate, cu flori numeroase închise într-un receptacul globulos, care la maturitate devine un fruct cărnos, dulce și comestibil (Ficus carica). Prin văi adînci umbresc platanii cu frunza lată și smochinii încărcați cu roade. BART, S. M. 47. [Băiatul] văzu de ceea parte a rîului niște smochini. ISPIRESCU, L. 281. Smochini s-ațin pe verzi cărări în floare. EMINESCU, O. IV 209.
13. [Șăineanu, ed. VI] smochin m. pom ce face smochine (Ficus carica). [Slav. SMOKYNŬ].
14. [Scriban] smochín și zmochín m.(d. smochină). Un pom mic înrudit cu dudu și muru, cu frunze mari palmate și originar din Siria (ficus cárica). Crește cultivat și sălbatic pin România pe lîngă Dunăre și produce chear fructe bine coapte. – La Dos somchin (Tkt).
15. [Scriban] smochinésc, V. stafidesc.
16. [Scriban] zmochin-, V. sm-.
17. [DOOM 3] smochini (a se ~) (fam.) vb. refl., ind. prez. 1 sg. mă smochinesc, 3 sg. se smochinește, imperf. 1 sg. mă smochineam; conj. prez. 1 sg. să mă smochinesc, 3 să se smochinească; imper. 2 sg. afirm. smochinește-te; ger. smochinindu-mă
18. [DOOM 2] !smochini (a se ~) (fam.) vb. refl., ind. prez. 3 sg. se smochinește, imperf. 3 sg. se smochinea; conj. prez. 3 să se smochinească
19. [DOOM 3] smochin s. m., pl. smochini
20. [DOOM 2] smochin s. m., pl. smochini
21. [IVO-III] smochin (arborele).
22. [DE] SMOCHÍN (< smochină) s. m. Arbore fructifer din familia moraceelor, înalt de 2-10 m, cu frunze mari lobate, flori închise în cupe care la maturitate devin fructe cărnoase, dulci, comestibile (Ficus carica). Este cultivat intens în S Europei și în N Africii.
23. [DFL] Ficus carica L. « Smochin ». Arbust (cca 5 m înălțime) sau, mai rar, arbore, ramificat de la bază, ramuri groase, puțin numeroase, cenușii sau puțin verzi, scoarța netedă, lujeri groși, verzi. Receptaculul piriform sau sferic închide numeroasele flori mici, unisexuat-monoice sau dioice; în partea inferioară florile femele, care au lipite la bază cele 5 sepale, cele mascule în partea superioară, formate din 3 sepale și 3 stamine. La maturitate, receptaculul (smochina) devine cărnos, dulce, neted, suculent, comestibil. Frunze mari, caduce, alterne, cordat-ovate, cenușii, întregi ori palmat-lobate, nervate, cu 3-5 lobi, adînc-sinuate, neregulat-dințate, pe partea superioară cu peri scurți, rigizi, pe cea inferioară cu peri scurți, moi.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL