1. [MDA2] smintitură sf [At: BARONZI, L. 120 / V: m~ / Pl: ~ri / E: sminti + -tură] (Îvr) Sminteală (1).
2. [MDA2] mintitură sf vz smintitură
3. [DAR] smintitură, smintituri, s.f. (înv.) sminteală, nebunie, scrânteală.
4. [DLR] MINTITURĂ s. f. v. smintitură.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL