1. [MDA2] smerelnic, ~ă a [At: N. A. BOGDAN, ap. TDRG / Pl: ~ici, ~ice / E: smeri + -elnic] (Îvr) 1-3 Smerit (20, 22, 25).
2. [DAR] smerelnic, smerelnică, adj. (înv.) supus preceptelor religioase, cucernic, smerit, credincios, evlavios, pios.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL