1. [DEX '09] SMEAD1 s. n. Mâncare specială aruncată în apă ca nadă pentru pești, înainte de a băga undița. – Cf. rus. sned’.
2. [DEX '09] SMEAD2, -Ă, smezi, -de, adj. (Despre oameni) Cu fața negricioasă și palidă; (despre fața oamenilor) negricios și palid. – Din sl. smĕdŭ.
3. [MDA2] smead1 sns [At: SADOVEANU, P. XIV, 479 / E: ns cf vsl смѣдъ] Mâncare specială folosită drept nadă pentru pești, care se aruncă în apă înainte de a introduce undița.
4. [MDA2] smead2, ~ă a, smf [At: DOSOFTEI, V. S. ianuarie 1v/27 / V: (înv) zm~, (reg) șm~, (îvr) ~ard / Pl: smezi, ~e, (rar) smeazi, (îvr) semeaduri / E: vsl смѣдъ] 1 (D. față sau d. părți ale feței) Care este negricios și palid. 2 (Pex; d. oameni) Cu fața negricioasă și palidă.
5. [DLRLC] SMEAD1 s. n. Mîncare care se aruncă în apă înainte de a da cu undița, ca nadă pentru a atrage peștii în acel loc. Nici un pescar nu are voie să dea nadă sau smead, nici să întrebuințeze mai mult decît o undiță. SADOVEANU, O. A. II 189.
6. [DLRLC] SMEAD2, -Ă, smezi, -de, adj. Cu fața negricioasă și palidă, lipsită de culori vii. Au fost mai ales doi, unul smead și altul balan, care m-au săpat și m-au prigonit. SADOVEANU, E. 45. Fața lui negricioasă părea mai smeadă. REBREANU, R. I 137. [Avea] o figură blîndă, smeadă, pe care gîndurile își pusese deja marca lor de distincție. VLAHUȚĂ, O. A. 256.
7. [Șăineanu, ed. VI] smead a. ars sau înnegrit de soare. [Slav. SMIEDŬ, oacheș].
8. [Scriban] smead, -ă adj., pl. smezĭ, smede (vsl. smĭedŭ, oacheș). Între oacheș și bălan, nicĭ întunecat, nicĭ blond: om smead, față smeadă. Rasa smeadă, rasa galbenă. – În nord smad, smadă, pl. tot -ezĭ, -ede.
9. [MDA2] smeard, ~ă a vz smead2
10. [MDA2] zmead, ~ă a vz smead2
11. [DOOM 3] smead2 (nadă pentru pești) s. n.
12. [DOOM 3] smead1 adj. m., pl. smezi; f. smeadă, pl. smede
13. [DOOM 2] smead2 (nadă pentru pești) s. n.
14. [DOOM 2] smead1 adj. m., pl. smezi; f. smeadă, pl. smede
15. [MDO] smead
16. [IVO-III] smead, smeadă; smezi, smede.
17. [DER] smead (-dă), adj. – Culoarea tenului unei persoane cu piele maronie. – Var. smad. Sl. smĕdŭ (Miklosich, Slaw. Elem., 45; Cihac, II, 351; Conev 97), cf. ceh. smĕdy „brunet”, sb. smegj „brunet”.
18. [Onomastic] SMEAD adj. 1. – b. (17 B IV 32); -a f. (P11; P Bor 5; Sd VII 34); Smedești s. (16 B VI 159). 2. Smadu Botoșariului și Nicolae al Smadului Botoșariul 1736 (AO XVI 329). 3. Zmada f. (Ard). 4. Smîdul, Iordan (Bîr II 387).
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL