1. [DEX '09] SMÂRDOARE, smârdori, s. f. (Reg.) Ființă scârboasă și urâtă. – Smârd + suf. -oare.
2. [MDA2] smârdoare sf [At: CREANGĂ, O. 146 / V: zm~ / Pl: ~ori / E: smârd + -oare] (Mol) 1 Lucru murdar. 2 (Prc) Ființă scârboasă și urâtă.
3. [Șăineanu, ed. VI] smârdoare f. Mold. putoare: smârdoare urăcioasă ce ești! CR. [Tras din bănățeanul smârd, murdar = slav. SMRŬDŬ].
4. [MDA2] zmârdoare sf vz smârdoare
5. [DEXI] zmîrdoare s.f. v. smîrdoare.
6. [DLRLC] SMÎRDOARE, smîrdori, s. f. (Mold.) Ființă scîrboasă; urîciune. Ei bine, smîrdoare uricioasă ce ești, de mîncat ai mîncat boțul cel de mămăligă. CREANGĂ, P. 146.
7. [Scriban] smîrdoáre și zm- f., pl. orĭ (d. smird; vsl. smradŭ, pol smrod, putoare. V. cĭomîrdă, smreduĭesc). Est. Vest. Rar. Murdărie. Putoare. Fig. Tigoare, scîrbă (om leneș).
8. [Scriban] zmîrdoáre, V. sm-.
9. [DOOM 3] smârdoare (reg.) s. f., g.-d. art. smârdorii; pl. smârdori
10. [DOOM 2] smârdoare (reg.) s. f., g.-d. art. smârdorii; pl. smârdori
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL